Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

We stand in solidarity with Moldova as shockwaves of Russia’s brutal war continue to impact the country.

Today we propose to top up macro-financial assistance to Moldova by €145 million.

This will greatly support the country’s economy and energy security.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 24, 2023

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Franța și Germania sunt mândre pentru faptul că, alături de România, sunt în fruntea mișcării de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a declarat ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, subliniind totodată că munca se află acum în responsabilitatea Chișinăului, după primirea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană.

Diplomatul francez a făcut aceste remarci în cursul unui comun cu ambasadorul Germaniei în România, Peer Gebauer, acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a determinat reconcilierea franco-germană.

“Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România”, a spus Auer, cu referire la co-prezidarea de către cele trei țări a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, a cărei a patra reuniune va fi organizată la Chișinău

Ea a menționat totuși că acordarea statutului de țară candidată la UE, în iunie 2022, pentru Republica Moldova și pentru Ucraina reprezintă și un punct de plecare.

“Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a adăugat ambasadoarea Franței.

Republica Moldova a dobândit statutul de țară candidată pentru aderarea la UE la Consiliul European din 23 iunie 2022. De asemenea, la 7 octombrie 2022 a participat la prima reuniune a Comunității Politice Europene, inițiată de președintele francez Emmanuel Macron și găzduită la Praga de președinția cehă a Consiliului UE. Una dintre deciziile luate la această întrunire a fost aceea că al doilea summit al Comunității Politice Europene va avea loc la Chișinău. Reuniunea va fi organizată la data de 1 iunie 2023.

În ceea ce privește Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, aceasta a reușit să colecteze sprijin financiar de peste un miliard de euro pentru această țară cu prilejul celor trei reuniuni de anul trecut, care s-au desfășurat, pe rând, la Berlin, București și Paris. De altfel, la București s-a luat decizia ca această Platformă să devină și un mecanism permanent de asistență a reformelor R. Moldova pentru aderarea la UE.

Citiți și EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen