Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

Guvernul Olandei a adoptat vineri “o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”, a anunțat Ambasada Țărilor de la Jos într-un comunicat, fapt salutat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, care au mulțumit omologilor lor olandezi pentru sprijin.

“Orientarea guvernului olandez către viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen este bazată pe celor două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și a progreselor identificate în recentul său raport MCV privind statul de drept în România.  (…) Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”, arată sursa citată.

 

“Salut recunoașterea de către guvernul olandez a pregătirii României de a adera la Schengen ca un pas esențial în vederea atingerii acestui obiectiv, posibil prin dialog și cooperare. Olanda este un partener valoros al țării noastre. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm împreună”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe Twitter

“Sunt bucuros să salut evaluarea și poziția pozitivă a guvernului olandez în sprijinirea aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Îi mulțumesc lui Woepke Hoekstra pentru tot sprijinul său”, a scris și ministrul Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Potrivit guvernului de la Haga, o asemenea evaluare pozitivă a fost adoptată și în cazul Croației, dar nu și în cazul Bulgariei.

Decizia Guvernului de la Haga vine la scurt timp după ce și Parlamentul suedez a evaluat pozitiv aderarea României la spațiul Schengen, prin demersuri adoptate la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri europene din legislativul de la Stockholm

Pozițiile celor două țări vin în contextul în care ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

În privința Olandei, decizia are un caracter istoric, pentru că Haga s-a opus aderării României la spațiul Schengen încă 2011, de când Bucureștiul îndeplinește criteriile tehnice și acquis-ul spațiului de liberă circulație. 

De altfel, aflat în luna octombrie într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

La scurt timp după acea vizită, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe.

Astfel, autoritățile române au primit la mijlocul lunii noiembrie vizita  misiunii voluntare de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen și din care a făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania. Misiunea respectivă a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Liderul austriac, membru al familiei politice PPE, participă vineri și sâmbătă la summitul liderilor popularilor europeni de la Atena, unde este prezent și președintele Klaus Iohannis, fiind așteptate discuții între cei doi lideri pentru a debloca votul Austriei.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare