În contextul în care președinția cehă a Consiliului UE și-a propus să supună la vot, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, Parlamentul olandez a dezbătut miercuri, 19 octombrie, o propunere prin care solicită Guvernului să analizeze măsurile României și Bulgariei legate de supravegherea frontierelor. Aceste examinări suplimentare trebuie realizate, conform rezoluției, “pornind de la premisa că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și scăderea corupției și a criminalității organizate în ambele țări”. Până atunci, Guvernul de la Haga nu trebuie “să nu ia măsuri ireversibile”, constată Parlamentul olandez. Rezoluția a fost adoptată în timp ce Bucureștiul depune eforturi diplomatice intense pentru a finaliza un obiectiv echivalent cu cel mai important moment de la aderarea la UE.
Luând cuvântul în cadrul dezbaterii ce a condus la adoptarea rezoluției menționate, premierul Mark Rutte a subliniat că ”Țările de Jos nu au nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen”, reluând mot a mot ceea ce a susținut și în timpul vizitei sale de săptămâna trecută, în România.
“Acum, despre Schengen. Nu avem nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen. Când sunt gata, se pot alătura. Problema este următoarea. Pentru ambele (țări) avem nevoie de o actualizare și (a evaluării) în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Acest lucru se face acum pentru România, dar nu și pentru Bulgaria. Aceasta este o problemă. În al doilea rând, misiunea care are loc în prezent în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen nu este completă. În prezent, lipsesc (evaluările privind) Sistemul de Informații Schengen și modul în care sunt tratate returnările. Am discutat pe larg despre aceste aspecte cu Klaus Iohannis, Președintele (României), când l-am întâlnit săptămâna trecută la Sibiu (n.r. – la Cincu) când am vizitat trupele olandeze. Ne-am spus unul altuia că vom vedea mai întâi ce reiese din această misiune (de evaluare Schengen), în opinia noastră prea limitată. În plus, ne vom uita la ceea ce reiese din evaluarea MCV și împreună vom lua inițiativa față de Comisie în a spune: haideți să completăm rapid această misiune. Dacă acele rezultate arată că sunt pregătiți, atunci pot adera. Țările de Jos nu se vor opune, dar atunci (țările care aderă) trebuie să fie și stricte, corecte și angajate. Problema specifică cu Bulgaria este că MCV nu face parte din aceste discuții. De asemenea, sunt multe evoluții la nivel național (în BG), pentru că în prezent nu există un Guvern în exercițiu, ca să vorbim în termeni flamanzi. Atât despre extindere și Schengen”, a declarat premierul Rutte în urma întrebărilor adresate de membrii Parlamentului olandez.
Textul rezoluției poate fi consultat aici.
Nr 1849 PROPUNERE A MEMBRULUI VAN WIJNGAARDEN
Propusă la 19 octombrie 2022
Camera,
după ce a ascultat deliberările,
luând act de faptul că în curând se va dezbate aderarea României și Bulgariei în spațiul Schengen;
- constatând că, în decursul anilor guvernul olandez a votat împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen legat de corupția persistentă și cu problemele continue cu crimă organizată în ambele țări;
- întrucât corupția și problemele legate de crima organizată în interiorul unei țări Schengen pot cauza probleme majore pentru funcționarea sistemului de control al frontierelor și a sistemului de supraveghere a frontierelor din țara respectivă, prezintând astfel riscuri de securitate pentru Țările de Jos și pentru întregul spațiu Schengen.
- luând în considerare că încă sunt în curs de desfășurare misiuni de investigare a modului de funcționare a statului de drept, corupția și crima organizată în România și Bulgaria;
- solicită guvernului să asigure o examinare mai aprofundată a supravegherii frontierelor României și Bulgariei, pornind de la premisa că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și scăderea corupției și a criminalității organizate în ambele țări, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile”.
În urma adoptării acestei rezoluții, europarlamentara olandeză, Sophia in’T Veld, a declarat pentru Agerpres faptul că „Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”.
Însă, premierul Nicolae Ciucă a transmis că nu există nu există niciun motiv de îngrijorare în acest context al rezoluției. ”Nu ne îngrijorează deloc”, a spus șeful Guvernului, într-o reacție.
Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene.
Aflat săptămâna trecută într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată.
El a afirmat că Olanda nu este, “în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.
Rezoluția Parlamentului de la Haga vine la două zile distanță după ce, într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri. Între cei care s-au abținut s-au aflat și cei cinci eurodeputați olandezi din partidul VVD al premierului Rutte.
Sosind joi la reuniunea de toamnă a Consiliului European, președintele Klaus Iohannis a declarat că există „o fereastră de oportunitate, o șansă” ca România să adere la spațiul Schengen din ianuarie, însă nu există o garanție în acest sens există “o fereastră de oportunitate, o șansă” ca România să adere la spațiul Schengen din ianuarie, însă nu și o garanție în acest sens.
