Miniștrii de interne ai Austriei și României s-au întâlnit miercuri, la Viena, pentru a discuta reticențele guvernului austriac cu privire la aderarea României la spațiul Schengen din cauza provocărilor generate de migrație, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat într-o vizită la Zagreb, a declarat că va susţine aderarea Croației la spaţiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali.
“Aderarea României la spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre”, aceasta a fost asigurarea pe care ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, i-a transmis-o ministrului federal de interne al Austriei, Gerhard Karner.
Întâlnirea dintre cei doi oficiali a fost anunțată de președintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită în țările baltice.
În discuția avută cu omologul austriac, Lucian Bode a citat datele furnizate de agențiile europene, iar, potrivit acestuia, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România.
“Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare a autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent”, a transmis ministrul român de interne.
Mai mult, Lucian Bode a subliniat că omologul său l-a asigurat “în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”.
În schimb, la finele săptămânii trecute, ministrul Gerhard Karner a indicat că ”este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum”.
De asemenea, cancelarul austriac Karl Nehammer a dat asigurări miercuri, în timpul unei vizite oficiale în Croaţia, că va susţine aderarea acestei ţări la spaţiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei.
”Croaţia şi-a îndeplinit angajamentele corect. Vom sprijini intrarea Croaţiei în Schengen, dar vom fi foarte critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus Nehammer la o conferinţă de presă la Zagreb, relatează Agerpres.
Atât Nehammer, cât și premierul croat Andrej Plenkovic fac parte din familia politică a Partidului Popular European, asemenea Partidului Național Liberal și președintelui Klaus Iohannis.
La aceeaşi conferinţă de presă, premierul croat Andrej Plenkovic a amintit că ţara sa doreşte să intre în spaţiul Schengen cu frontierele terestre la 1 ianuarie 2023, iar apoi la 26 martie şi cu aeroporturile.
Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat săptămâna trecută Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.
De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat săptămâna trecută în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat miercuri un raport favorabil pentru țara noastră.
O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat marți, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.
Aflat într-o vizită în Letonia, președintele Iohannis a căutat să tempereze așteptările privind aderarea la Schengen, însă a subliniat clar că România a abordat și a găsit soluții pentru rezervele manifestate de mai multe state membre, cea mai cunoscută opoziție fiind cea a Olandei. Reticențe au fost exprimate recente și de Suedia, însă îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez.
Astfel, șeful statului consideră că data de 8 decembrie nu este un termen final pentru un vot favorabil cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, ci reprezintă mai curând ”prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată”.
”Putem acum să răspundem de exemplu prietenilor olandezi că MCV a fost ridicat şi această barieră nu mai există. Avem pentru toţi cei interesaţi cele două seturi de experţi care au verificat pregătirea României şi au găsit ambele runde de experţi că suntem foarte bine pregătiţi. Nu avem flux migratoriu, asta pentru prietenii austrieci, iar pentru cei din Suedia care au avut anumite întrebări care s-au referit mai mult la colaborarea poliţienească putem să le spunem nu doar că suntem pregătiţi aşa psihic, suntem pregătiţi cu oameni, deci suntem chiar pregătiţi şi au existat şi până acum programe care au dat rezultate bune. Suntem dispuşi să le extindem. Noi nu doar spunem că Spaţiul Schengen devine mai sigur dacă România intră, noi dovedim acest lucru şi vom dovedi şi în continuare”, a afirmat șeful statului.
