Connect with us

NATO

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu miniștrii Apărării din țările B9, reuniți în premieră la București. Președintele solicită sporirea mobilității forțelor NATO pe flancul estic

Published

on

România rămâne un aliat credibil care își menține angajamentele asumate la nivelul NATO și care își propune adoptarea unor măsuri consolidate pentru întreg flancul estic la viitorul summit aliat, a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis miniștrilor Apărării și șefilor delegațiilor ministeriale din cele nouă țări NATO de pe flancul estic care participă în aceste zile, la București, la prima reuniune în format București 9 pe dimensiunea apărării.

FOTO: Administrația Prezidențială

Lansat în anul 2015 de către România și Polonia, formatul B9 a înregistrat până în prezent două reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015) și două întruniri la nivel de miniștrii de externe, prima la București (noiembrie 2016) și a doua la Varșovia (9 octombrie 2017). Din formatul București fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Toate cele 9 țări sunt state membre ale Uniunii Europene și NATO.

”Întrevederea de la Palatul Cotroceni a oferit cadrul unui schimb consistent de opinii privind stadiul implementării deciziilor adoptate la Summitul aliat din 2016, de la Varșovia, și agenda prefigurată pentru reuniunea NATO la nivel înalt din luna iulie a acestui an, de la Bruxelles. De asemenea, au fost împărtășite evaluări referitoare la evoluțiile mediului de securitate regional și internațional”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Klaus Iohannis a solicitat măsuri consolidate și unitare pe flancul estic al NATO

Șeful statului a utilizat contextul acestor discuții, la care au participat și oficiali NATO și reprezentanți ai Departamentului de Stat și Departamentului Apărării din SUA, pentru a transmite ”necesitatea ca, prin deciziile care vor fi adoptate la Summitul de la Bruxelles, din acest an, să fie asigurate unitatea, coerența și consolidarea măsurilor aliate pe Flancul Estic în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO”.

Precizările președintelui se înscriu în rândul poziției politice exprimate de Klaus Iohannis și în plenul Adunării Parlamentare a NATO, reuniune găzduită la București în octombrie 2017, când a pledat pentru înlăturarea diferențelor între nordul și sudul flancului estic în privința măsurilor de securitate adoptate.

Pe acest fond, creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire (reinforcements) sunt esențiale pentru sporirea eficienței posturii aliate de descurajare și apărare, informează sursa citată.

Formatul B9, inaugurat de Iohannis și Duda în 2015. Șefii de stat din regiune se vor întâlni înaintea summitului NATO

Președintele a subliniat rolul important al reuniunii B9 la nivelul șefilor de stat, găzduită de țara noastră în 2015, în pregătirea summitului NATO de la Varșovia, și a afirmat că există premise pozitive privind rezultatele întâlnirii șefilor de stat B9 din acest an, înaintea summitului NATO de la Bruxelles.

Totodată, șeful statului și-a exprimat convingerea că Summitul NATO din 2018 va fi un moment de etapă semnificativ în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate.

Citiți și DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Urmăriți și VIDEO&TEXT Declarația comună a șefilor de stat din Europa Centrală și de Est la reuniunea de la București

”România susține ferm o relație transatlantică solidă”

Președintele României a reafirmat susținerea fermă a țării noastre pentru o relație transatlantică solidă, condiție fundamentală pentru securitatea europeană și cea a regiunii.

În context, Iohannis a evidențiat importanța pe care România o acordă Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și a salutat prezența la reuniunea B9 a reprezentatului american, o dovadă în plus a angajamentului SUA față de țara noastră și de securitatea europeană.

”România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități, cât și contribuția națională la misiuni și operații” a transmis președintele, în contextul în care ministrul Mihai Fifor a prezentat rezultatele angajamentelor României pentru securitatea NATO, anunțând că 40% din fondurile alocate bugetului Apărării au fost cheltuite pentru înzestrare și dezvoltare militară.

”De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes comun”, mai notează sursa citată.

De altfel, toate țările membre ale formatului B9 fac parte și din cooperarea structurată permanentă (PeSCo), proiectul apărării europene lansat anul trecut.

Țările de pe flancul estic susțin consolidarea prezenței NATO. Reprezentanții NATO și SUA au apreciat eforturile României

Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul Estic, au împărtășit evaluările Președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea eficienței acesteia”, precizează sursa citată.

Asistentul Secretarului General NATO pentru politica de apărare și planificare, Heinrich Brauss, a adresat mulțumiri pentru contribuția semnificativă a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice prin participarea constantă la misiunea din Afganistan, precum și pentru asumarea unui rol activ în proiectarea și implementarea prezenței înaintate aliate din țara noastră și în regiunea Mării Negre. Oficialul NATO a apreciat în mod deosebit rolul important al țării noastre la nivel regional și comportamentul responsabil de care țara noastră dă dovadă în raport cu angajamentele asumate în cadrul Alianței, subliniind, totodată, importanța alocării de către România a 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, reprezentantul NATO a subliniat că Summitul din acest an va conduce la un nivel sporit de coerență, mobilitate și eficiență a forțelor aliate și, implicit, la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO.

La rândul său, reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Asistentul pentru securitate internațională al Secretarului Apărării american, Robert Karem, a evidențiat aprecierea pentru alocarea de către România a 2% din PIB apărării, precum și pentru contribuția națională la eforturile aliate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA26 mins ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA40 mins ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

Alin Mituța47 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța va solicita, din nou, în Comisia CONT din PE o mai bună reprezentare a românilor în conducerea Serviciului European de Acțiune Externă

U.E.48 mins ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: În 2020, România s-a aflat pe ultimul loc din UE privind cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare

U.E.2 hours ago

Donald Tusk consideră că decizia Angelei Merkel de a construi gazoductul Nord Stream 2 reprezintă ”cea mi mare greșeală”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European stabilește repere pentru o administrație mai incluzivă în ceea ce privește chestiunile legate de handicap, orientare sexuală și antirasism

U.E.2 hours ago

Statele membre încurajează schimbul de bune practici în UE privind abordările pentru o învățare mixtă cu scopul asigurării unui învățământ de înaltă calitate și favorabil incluziunii

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen atrage atenția că a început ”o cursă contracronometru” împotriva variantei Omicron și face apel la cetățeni să-și ia măsuri de precauție

COMISIA EUROPEANA26 mins ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.48 mins ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA23 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending