Connect with us

NATO

Liderii NATO se reunesc la Bruxelles: O incursiune în mizele României la un summit crucial după ce Rusia a readus războiul în Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis participă joi, la cartierul general al NATO de la Bruxelles, la reuniunea extraordinară al șefilor de stat și de guvern din cele 30 de state aliate euro-atlantice, întrunire ce poate fi considerată cel mai important summit aliat din ultimele decenii, într-un moment în care Rusia a readus războiul în Europa, ofensivă militară ce a determinat Alianța Nord-Atlantică să demareze un proces de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung.

Reuniunea este convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și al creșterii semnificative a riscurilor și amenințărilor la adresa securității regionale, europene și euroatlantice. Summitul NATO va fi doar prima iterație a unei suite de summit-uri fulger ce se vor desfășura joi în capitala Belgiei, cu participarea președintelui american Joe Biden, care se va reuni și cu liderii G7 și va participa și la summitul Consiliului European la care Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și ceilalți lideri UE vor adopta Busola strategică a apărării europene.

Summitul aliat de la Bruxelles se va desfășura la exact o lună de la debutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, perioadă în care SUA, Uniunea Europeană și partenerii democratici din G7 au adoptat sancțiuni fără precedent la adresa unui stat – în speță Rusia -, au furnizat sprijin militar și logistic Ucrainei, în timp ce la nivelul NATO au fost luate decizii rapide pentru descurajarea oricărei potențiale acțiuni militare ruse la adresa aliaților.

Cu ce mesaj merge Klaus Iohannis la summitul extraordinar al Alianței?

© NATO

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va sublinia faptul că răspunsul comunității euroatlantice la agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei trebuie să fie ferm, coordonat, unitar și substanțial.

Șeful statului va reitera, în special în actualul context grav de securitate, necesitatea consolidării consistente a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic, în special la Marea Neagră.

Președintele va reafirma sprijinul țării noastre pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate, precum și necesitatea ca NATO să continue sprijinul și asistența pentru Ucraina. Totodată, Klaus Iohannis va sublinia susținerea României pentru cooperarea cu partenerii și importanța acordării de sprijin politic și practic acestora, având în vedere actuala situație de securitate.

Care este agenda summitului?

În cadrul reuniunii, liderii aliați vor analiza impactul actualei crize asupra situației de securitate pe flancul estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic. Liderii NATO vor reitera angajamentul ferm pentru apărarea colectivă a aliaților și vor discuta măsurile pe care le va lua Alianța pentru a răspunde noului context de securitate, atât pe termen mediu, cât și lung, inclusiv pentru consolidarea flancului estic, precum și în pregătirea summitului NATO de la Madrid din luna iunie.

Totodată, șefii de stat și de guvern vor discuta despre sprijinul acordat Ucrainei, precum și statelor partenere, în special Republicii Moldova, Georgiei și statelor din Balcanii de Vest.

Reuniunea la nivel înalt va aborda, de asemenea, relațiile cu China, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, conchide sursa citată. Beijingul a refuzat să condamne explicit acțiunea militară rusă în țara vecină, însă a subliniat că suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărui stat trebuie respectate.

Va fi adoptată o Declarație Comună. Consolidarea securității aliaților de pe flancul estic, o temă centrală

Dată fiind agenda încărcată a zilei – și cu summituri G7 și UE – summitul NATO va avea o singură sesiune de discuții, în urma căreia se intenționează adoptarea unui Declarații Comune a aliaților, care a fost negociată intens anterior.

Contextul agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și, în consecință, creșterea semnificativă a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității regionale și euroatlantice reclamă reconfirmarea poziției principiale a Alianței și transmiterea unor mesaje unitare, de la cel mai înalt nivel, privind:

– reiterarea condamnării în cei mai fermi termeni a agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei; 

– intensificarea sprijinului aliat pentru Ucraina și parteneri; 

– consolidarea posturii NATO pe flancul estic în sensul resetării arhitecturii și paradigmei pe care s-a construit până acum.

© Administrația Prezidențială

Totodată, reuniunea extraordinară a liderilor aliați va ghida discuțiile intra-Aliate privind pregătirea summitului NATO de la Madrid, din iunie 2022, când se vor lua decizii privind adaptarea Alianței la noul context de securitate și se va adopta noul Concept Strategic. Așadar, este de așteptat ca aspectele vizând descurajarea și apărarea, cu accent pe consolidarea securității aliaților de pe flancul estic, să figureze proeminent pe agendă, atât din perspectiva răspunsului imediat la amenințarea rusă, cât și a măsurilor care să asigure securitatea pe termen mediu și lung a Alianței.

Aliații vor evidenția și faptul că, în mod contrar celor promovate de propaganda rusă, toate măsurile NATO au caracter defensiv, fiind o reacție la comportamentul agresiv și ilegal al Rusiei.

De asemenea, Summitul va oferi oportunitatea reiterării fără echivoc a determinării Alianței de a acționa prompt, în baza Articolului 5 al Tratatului de la Washington, în ceea ce privește apărarea colectivă, și potrivit căruia un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor aliaților.

O incursiune în mizele României pentru acest summit

Summitul NATO de la Bruxelles nu este reuniunea pe care liderii euro-atlantici o planificaseră în urmă cu un an, când au decis, la Bruxelles, să adapteze și să consolideze Alianța Nord-Atlantică în perspectiva următorului deceniu, prin adoptarea unui nou Concept Strategic la un summit în vara anului 2022, la Madrid.

Reuniunea este al doilea summit extraordinar din acest an, după cel în format videoconferință din 25 februarie 2022, și are loc, simbolic, exact la o lună de la atacul Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Summitul extraordinar a fost precedat și de reuniunile ministeriale NATO care au avut loc după declanșarea invaziei – reuniunile miniștrilor de externe (4 martie 2022) și apărare (15-16 martie 2022). 

© Administrația Prezidențială

Pentru România, summitul extraordinar de la Bruxelles prezintă o importanță deosebită în condițiile în care oferă cadrul pentru promovarea viziunii strategice a țării noastre de resetare pe termen mediu și lung a posturii NATO pe flancul estic, cu accent pe regiunea Mării Negre. De altfel, aceste solicitări ale României au fost deja reflectate într-o serie de propuneri ale SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa) și ale secretarului general NATO.

La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, Jens Stoltenberg precizând atunci că este vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”. Precizările lui Stoltenberg au venit după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. “Condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a spus șeful diplomației de la București.

Astfel, miniștrii apărării din țările NATO au stabilit la 16 martie, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung. Concret, această resetare ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.

În acest sens, este de așteptat ca România să evidențieze necesitatea regândirii conceptului, structurii și elementelor constitutive ale posturii NATO pe flancul estic, mai ales că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind flancul estic. Față de momentul ocupării ilegale a Crimeii, în 2014, este necesar să fie avute în vedere prezența efectivă a forțelor armate și a echipamentelor militare ale Rusiei în Ucraina și în Belarus și acțiunea agresivă a acestora.

O dimensiune aparte a pledoariilor României pentru întărirea posturii NATO pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră, cerută insistent de președintele Klaus Iohannis și în cadrul vizitei vicepreședintelui SUA Kamala Harris la București, este reprezentată de faptul că România vizează creșterea bugetului consacrat apărării cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB.

Această creștere urmărește să transmită mesajul unei conduite responsabile a României de a acționa ca un Aliat angajat în apărarea valorilor și principiilor euroatlantice, de a susține o relație transatlantică puternică, permițând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forțelor armate române și crearea condițiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului flancul estic, inclusiv prin creșterea prezenței aliate în țara noastră și la Marea Neagră.

Mizele României la acest summit, dar și dincolo de acesta, se vor axa, cel mai probabil, pe necesitatea ca răspunsul comunității euroatlantice la agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei să continue să fie ferm, coordonat, unitar și substanțial.

De asemenea, necesitatea consolidării consistente a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic, în special la Marea Neagră, care să reflecte imaginea unui flanc estic tratat unitar și ca un întreg, este un obiectiv de lungă durată al administrației de la București.

O temă particulară a mizelor României este reliefată de crearea grupului de luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune.

La nivel politico-diplomatic, România va urmări formularea sprijinului Aliat pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Poziția Bucureștiului este arhi-cunoscută în acest sens, și anume că Ucraina are dreptul de a lua singură propriile decizii de politică externă și de securitate și de a se apăra conform dreptului internațional.

O mențiune aparte pe care este de așteptat ca România să o promoveze este și acordarea sprijinului politic și practic partenerilor NATO, inclusiv Georgia și Republica Moldova, având în vedere actuala situație de securitate și vulnerabilitățile celor două state.

România, prin președintele Iohannis, va participa la acest summit cu următoarea stare de fapt pe fundal:

După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

Published

on

© Leviatan Design

Leviatan Design, companie aflată în top 10 firme de proiectare și arhitectură din România și specializată în proiecte de infrastructură de apărare la standarde NATO, împlinește anul acesta 10 ani de proiectare și dezvoltare în domeniul construcțiilor din România. Cu un portofoliu vast – care vizează atât construcții civile, cât și obiective strategice, orientat către tehnologie, digitalizare, sustenabilitate și pregătirea continuă a unei resurse umane de calitate – Leviatan Design a implementat și finalizat într-un deceniu peste 550 de proiecte, în diferite sectoare de activitate, precum militar, educațional, administrativ, sectorul medical, consolidare de monumente istorice.

O parte din cheia succesului: avantajul competitiv al tehnologiei și digitalizării procesului de proiectare

© Leviatan Design

CEO-ul companiei, Cătălin Podaru, susține că principalul atu în dezvoltarea companiei a fost o abordare revelatoare bazată pe tehnologie

“Doar prin tehnologie puteam câștiga avantajul competitiv și puteam deveni una dintre primele companii de proiectare și arhitectură, complet digitalizate, din România. Am început să optimizăm fluxurile de lucru, prin automatizarea proceselor interne, astfel încât să putem fi competitivi pe piața din România și să ne diferențiem într-un mediu concurențial extrem de puternic”, a declarat Podaru.

Dezvoltare graduală, cu performanțe consistente în 2021. Investiții constante în dezvoltarea echipei, tehnologii și soluții digitalizate

Numai pe parcursul anului 2021, compania Leviatan Design a atins o serie de realizări importante. Investițiile în software specializat pentru activitățile de proiectare s-au triplat, numărul de angajați s-a dublat față de anul precedent, echipa companiei extinzându-se la peste 100 de specialiști.

© Leviatan Design

În ceea ce privește performanța financiară, Leviatan Design a reușit pe parcursul exercițiului fiscal anterior realizarea unei cifre de afaceri de peste 35,7 milioane lei, ceea ce constituie o creștere semnificativă în raport cu încasările din 2020.

Însă, o parte semnificativă din bugetul companiei a fost direcționat către investiții în dezvoltarea echipei, achiziția și implementarea de tehnologii și soluții digitalizate.

Doar în ultimii patru ani, compania a investit peste două milioane de lei atât în echipamente performante și aplicații software astfel încât fiecare proiectant să dețină propria licență AEC (arhitectură, inginerie și construcții), cât și în programe de specializare, conferințe de profil și cursuri de dezvoltare personală, pentru toți membrii echipei. În 2021, bugetul direcționat către această zonă aproape s-a triplat, iar raportat la nivelul investițiilor din prima jumătate a lui 2022, se estimează că la finalul anului, ponderea investițiilor se va situa în jurul valorii de 10% din cifra de afaceri.

Proiecte strategice NATO pentru securitatea României, în portofoliul Leviatan Design

Tot anul trecut, Leviatan Design s-a clasat pe locul al 8-lea în top în TOP 100 cele mai puternice firme de arhitectură și proiectare, conform celei mai recente analize anuale a pieței de arhitectură și proiectare din România, realizată de IBC Focus.

De altfel, compania a finalizat șapte proiecte complexe de infrastructură și a contractat proiecte strategice importante pentru securitatea națională a României.

Leviatan Design a executat proiecte de tip design & build, care au beneficiat de avantajele aplicării BIM (modelarea informatică a clădirilor) atât în procesul de proiectate, cât și în etapa de execuție și urmărire a șantierului, respectiv.

© Leviatan Design

Printre acestea, se află proiectul de realizare centrală termică și reabilitare infrastructură utilități de la Universitatea Națională de Apărare “CAROL I” din București, pavilion multifuncțional, cu o suprafață construită de 3054 mp, în incinta Institutului ”Cantacuzino” din București, sau noul pavilion administrativ în Cazarma 940, care aparține de Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică „General Doroftei Ghermănescu” din București.

În prezent, Leviatan Design are în desfășurare două dintre cele mai importante proiecte care sunt strategice pentru apărarea națională.

Este vorba despre proiectul de „Realizare infrastructură statică a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud Est (Headquarters Multinational Corps South-Eastl HQ MNC-SE) în cazarma 562”, de la Sibiu.

Leviatan Design face parte dintr-o asociere condusă de Ubitech Construcții pentru a realiza lucrările de infrastructură pentru Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, o structură va asigura interoperabilitatea comenzii dintre structurile NATO din România și comandamentele Alianței.

Un alt proiect important este cel care vizează extinderea și modernizareaa bazei aeriene 71 de la Câmpia Turzii, respectiv “Realizare infrastructură – zonă operaţională în cazarma 1833 Câmpia Turzii”.

Baza Aeriană de la Câmpia Turzii reprezintă unul dintre punctele strategice esențiale în infrastructura de apărare și securitate a României, fiind tratată ca atare inclusiv de aliați. De exemplu, în 2021, US Air Force a anunțat că Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România.

Leviatan Design conduce asocierea de firme implicate în realizarea acestui proiect strategic.

© Leviatan Design

Pentru fondatorii și membrii companiei, borna unui deceniu de activitate reprezintă un prilej de reafirmare a avantajelor rezultate în urma aplicării standardului BIM (modelarea informatică a clădirilor) și a transformării digitale a companiei cu capital privat românesc, la nivelul tuturor proceselor.

Pornind de la viziunea tinerilor antreprenori care au înființat societatea în 2012 și care a fost, încă de la început, orientată înspre dezvoltarea durabilă prin tehnologie și inovare, Leviatan Design a evoluat rapid și s-a diferențiat pe piața locală a construcțiilor de concurenții săi prin capacitatea sa deosebită de adaptare, susținută în mod ferm de investițiile realizate în tehnologizare și digitalizare, arată compania într-un material publicat pe pagina sa cu prilejul marcării celor 10 de ani de activitate.

© Leviatan Design

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© Emmanuel Macron - Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Continue Reading

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit, prima țară care aprobă un vaccin bivalent anti-COVID dezvoltat de Moderna

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA5 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.6 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA7 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending