La Constanța și de-a lungul coastei românești la Marea Neagră se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică, a afirmat vineri ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, la masa rotundă “Black Sea Security Summit”.

Evenimentul este organizat de către Comisia Congresului SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa și co-prezidat de șeful diplomației române, alături de senatorul american Roger Wicker, membru al Congresului SUA.

“Aici, la Constanța, și de-a lungul coastei noastre la Marea Neagră, se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică și prima linie de sprijin pentru partenerii noștri din Ucraina, Moldova și Georgia“, a afirmat Aurescu, la două zile după ce liderii NATO au adoptat Noul Concept Strategic al Alianței, documentul de orientare strategică nord-atlantică care recunoaște în premieră importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

.@BogdanAurescu: Here in Constanța, and all along our #BlackSea coast, lies the first line of defense for the Euro-Atlantic community and the first line of support or our partners in #Ukraine, #Moldova & #Georgia. https://t.co/mivoqOpsHU pic.twitter.com/R3RTyXKwd3

— Helsinki Commission (@HelsinkiComm) July 1, 2022

“Dacă Putin a sperat să ne divizeze, a eșuat. Ba mai mult, a obținut exact opusul a ceea ce a încercat să obțină” a mai spus el.

La eveniment participă, alături de ministrul Bogdan Aurescu şi reprezentanţii Comisiei Helsinki, oficiali guvernamentali de rang înalt din România şi din statele din regiune, precum şi alţi parteneri cheie, inclusiv NATO.

Iniţiativa Comisiei Helsinki de a organiza masa rotundă “Black Sea Security Summit” survine în contextul deteriorării semnificative a situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre, ca rezultat al agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Obiectivul Comisiei Helsinki este să atragă atenţia asupra evoluţiilor îngrijorătoare din regiune, cu impact negativ semnificativ, pe multiple planuri, pentru întreaga comunitate internaţională.

Tematica abordată în cadrul reuniunii vizează răspunsul comunităţii internaţionale la războiul ilegal şi nejustificat dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi importanţa Mării Negre pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său.

Ministrul Aurescu a subliniat, în cadrul intervenţiei sale, rezultatele Summitului NATO de la Madrid şi impactul acestora asupra regiunii Mării Negre şi importanţa consolidării posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic.

El a salutat, totodată, atenţia sporită acordată regiunii Mării Negre, care este declarată în Noul Concept Strategic ca regiune de importanţă strategică pentru NATO, fiind astfel reflectată în mod adecvat relevanţa sa pentru Alianţa Nord-Atlantică.

“Selectarea României pentru a găzdui această reuniune reprezintă o reconfirmare a rolului activ pe care ţara noastră şi diplomaţia română îl au în configurarea răspunsului comunităţii euroatlantice la provocările din contextul creat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, arată MAE.

Miniştrii apărării eston şi leton au semnat joi, în marja summitului NATO de la Madrid, o scrisoare de intenţie privind achiziţionarea în comun de sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acţiune, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Agresiunea Rusiei în Ucraina demonstrează clar necesitatea de a dispune de sisteme de apărare aeriană. Sunt încântat că punem în aplicare acest proiect cu Estonia, întărind astfel cooperarea noastră regională şi apărarea noastră comun”, a subliniat ministrul leton al apărării Artis Pabriks, citat într-un comunicat oficial.

Potrivit omologului său estonian, Kalle Laanet, „summitul NATO a transmis un mesaj clar: cei care sunt pregătiţi să se apere vor fi ajutaţi”.

O propunere pentru achiziţionarea de noi sisteme de către aceste două ţări baltice vecine cu Rusia, membre ale UE şi NATO, urmează să fie discutată la sfârşitul lunii iulie. Nici costul, nici termenele de livrare ale noului echipament nu au fost dezvăluite.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Grecia este gata să pună la dispoziţie nave pentru exportul cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră, blocate de Rusia, a anunţat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, potrivit Agerpres. 

Ucraina este printre cei mai mari furnizori de grâu din lume, însă livrările au încetat din cauza invaziei ruse, iar ca urmare s-au creat penurii de alimente în întreaga lume. ONU a făcut apel la ambele părţi, precum şi la Turcia, stat riveran la Marea Neagră, să creeze un coridor pentru exporturile maritime.

Stoltenberg a făcut cunoscută presei disponibilitatea navelor greceşti în ultima zi a summitului de la Madrid al Alianţei Nord-Atlantice.

Turcia, membră a NATO, a discutat direct cu Rusia şi cu ONU planul respectiv, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat miercuri, tot la Madrid, că speră ca diplomaţia să rezolve problemele exportului de cereale ucrainene.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a adăugat că ţara sa „are de jucat un rol special în acest efort, deoarece controlează cea mai mare flotă comercială din lume”.

„Grecia se oferă încă o dată să ajute şi să sprijine orice efort făcut sub auspiciile ONU pentru ca cerealele blocate acum în Ucraina, în special la Odesa, să poată ieşi din Ucraina şi să ajungă în cele din urmă în ţările care au nevoie de ele în prezent”, le-a declarat Mitsotakis ziariştilor prezenţi la evenimentul din capitala Spaniei.

Reamintim că liderii G7, reuniți sub președinție germană, au condamnat la finalul unui summit desfășurat în Alpii bavarezi „sugrumarea producției alimentare și agricole” de către Vladimir Putin, care folosește „alimentele pe post de armă de război”, și s-au angajat să aloce 4,5 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind asigurată de SUA, pentru a „spori securitatea alimentară la nivel global”.