Connect with us

NATO

Țările NATO au decis: Comandanții militari ai Alianței vor pregăti resetarea posturii aliate pentru a disloca “forțe substanțial mai mari” pe flancul estic

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din țările NATO au stabilit miercuri, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung și de continuare a sprijinului semnificativ acordat Ucrainei pentru a rezista războiului declanșat de președintele rus Vladimir Putin, au anunțat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al organizației, Mircea Geoană.

Trebuie să ne resetăm apărarea colectivă și descurajarea pe termen lung; astăzi am însărcinat comandanții noștri militari să dezvolte opțiuni în toate domeniile“, a declarat, la finalul reuniunii, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Concret, această resetare, pe care Stoltenberg a prefațat-o cu o zi în urmă, ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.

Citiți și NATO pregătește “resetarea” posturii militare și un “număr substanțial mai mare de forțe” pe flancul estic. Decizia finală – la summitul de la Madrid din luna iunie

 

În plan terestru, noua noastră postură militară ar putea include un număr substanțial mai mare de forțe în partea estică a Alianței, la un nivel de pregătire mai ridicat și cu mai multe echipamente pre-poziționate. În aer, mai multă putere aeriană aliată, o apărare antiaeriană și antirachetă integrată consolidată. În plan maritim, grupuri de atac de portavioane, submarine și un număr semnificativ de nave de luptă în mod constant. De asemenea, vom lua în considerare viitorul apărării noastre cibernetice. Și cum să ne folosim cel mai bine de resursele spațiale aliate”, a explicat Stoltenberg, la finalul unei reuniuni la care au participat, prin videoconferință, și miniștrii apărării din Ucraina, Georgia, Finlanda și Suedia.

Într-un briefing separat cu jurnaliștii români, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a confirmat la rândul său că aceste decizii pe termen lung vor fi luate la summitul NATO de la Madrid din luna iunie, în timp ce a arătat că grupul de luptă al NATO din România condus de Franţa a trecut de faza iniţială de capabilitate operaţională şi că este anticipat ca într-un orizont scurt de timp acest grup să fie pe deplin funcţional.

“Avem indicii că, de o manieră susţinută şi alertă, se va ajunge în orizontul apropiat de timp la o stare de operaţionalizare completă a acestui grup de luptă. După aceea, evident, aşteptăm deciziile liderilor noştri de la Madrid, vom vedea ce dimensiune şi ce formă suplimentară ar putea să ia o astfel de decizie”, a spus Geoană.

La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, Jens Stoltenberg precizând atunci că este vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”.

Precizările lui Stoltenberg au venit după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. “Condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a spus șeful diplomației de la București.

Alianța Nord-Atlantică a activat deja, pentru prima dată în istorie, Forța de Reacție Rapidă a NATO prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia mobilizează 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.

Noi discuții la nivel aliat vor avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles, acolo unde NATO va organiza un summit extraordinar cu participarea tuturor șefilor de stat și de guvern, inclusiv a președintelui american Joe Biden. De altfel, în primul contact oficial la nivel înalt SUA-Rusia după invazia rusă în Ucraina, consilierul pentru securitate națională al președintelui american, Jake Sullivan, i-a reiterat omologului rus Nikolai Patrushev “susţinerea faţă de apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi întărirea flancului estic al NATO”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu: La Constanța și de-a lungul coastei României la Marea Neagră se află prima linie de apărare a comunității euro-atlantice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

La Constanța și de-a lungul coastei românești la Marea Neagră se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică, a afirmat vineri ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, la masa rotundă “Black Sea Security Summit”.

Evenimentul este organizat de către Comisia Congresului SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa și co-prezidat de șeful diplomației române, alături de senatorul american Roger Wicker, membru al Congresului SUA.

Aici, la Constanța, și de-a lungul coastei noastre la Marea Neagră, se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică și prima linie de sprijin pentru partenerii noștri din Ucraina, Moldova și Georgia“, a afirmat Aurescu, la două zile după ce liderii NATO au adoptat Noul Concept Strategic al Alianței, documentul de orientare strategică nord-atlantică care recunoaște în premieră importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

“Dacă Putin a sperat să ne divizeze, a eșuat. Ba mai mult, a obținut exact opusul a ceea ce a încercat să obțină” a mai spus el.

La eveniment participă, alături de ministrul Bogdan Aurescu şi reprezentanţii Comisiei Helsinki, oficiali guvernamentali de rang înalt din România şi din statele din regiune, precum şi alţi parteneri cheie, inclusiv NATO.

Iniţiativa Comisiei Helsinki de a organiza masa rotundă “Black Sea Security Summit” survine în contextul deteriorării semnificative a situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre, ca rezultat al agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Obiectivul Comisiei Helsinki este să atragă atenţia asupra evoluţiilor îngrijorătoare din regiune, cu impact negativ semnificativ, pe multiple planuri, pentru întreaga comunitate internaţională.

Tematica abordată în cadrul reuniunii vizează răspunsul comunităţii internaţionale la războiul ilegal şi nejustificat dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi importanţa Mării Negre pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său.

Ministrul Aurescu a subliniat, în cadrul intervenţiei sale, rezultatele Summitului NATO de la Madrid şi impactul acestora asupra regiunii Mării Negre şi importanţa consolidării posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic.

El a salutat, totodată, atenţia sporită acordată regiunii Mării Negre, care este declarată în Noul Concept Strategic ca regiune de importanţă strategică pentru NATO, fiind astfel reflectată în mod adecvat relevanţa sa pentru Alianţa Nord-Atlantică.

“Selectarea României pentru a găzdui această reuniune reprezintă o reconfirmare a rolului activ pe care ţara noastră şi diplomaţia română îl au în configurarea răspunsului comunităţii euroatlantice la provocările din contextul creat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, arată MAE.

Continue Reading

NATO

Estonia și Letonia vor să achiziționeze în comun sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune

Published

on

© Ministerul Apărării din Letonia / Twitter

Miniştrii apărării eston şi leton au semnat joi, în marja summitului NATO de la Madrid, o scrisoare de intenţie privind achiziţionarea în comun de sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acţiune, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Agresiunea Rusiei în Ucraina demonstrează clar necesitatea de a dispune de sisteme de apărare aeriană. Sunt încântat că punem în aplicare acest proiect cu Estonia, întărind astfel cooperarea noastră regională şi apărarea noastră comun”, a subliniat ministrul leton al apărării Artis Pabriks, citat într-un comunicat oficial.

Potrivit omologului său estonian, Kalle Laanet, „summitul NATO a transmis un mesaj clar: cei care sunt pregătiţi să se apere vor fi ajutaţi”.

O propunere pentru achiziţionarea de noi sisteme de către aceste două ţări baltice vecine cu Rusia, membre ale UE şi NATO, urmează să fie discutată la sfârşitul lunii iulie. Nici costul, nici termenele de livrare ale noului echipament nu au fost dezvăluite.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Grecia va pune la dispoziție nave pentru exportul cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Grecia este gata să pună la dispoziţie nave pentru exportul cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră, blocate de Rusia, a anunţat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, potrivit Agerpres

Ucraina este printre cei mai mari furnizori de grâu din lume, însă livrările au încetat din cauza invaziei ruse, iar ca urmare s-au creat penurii de alimente în întreaga lume. ONU a făcut apel la ambele părţi, precum şi la Turcia, stat riveran la Marea Neagră, să creeze un coridor pentru exporturile maritime.

Stoltenberg a făcut cunoscută presei disponibilitatea navelor greceşti în ultima zi a summitului de la Madrid al Alianţei Nord-Atlantice.

Turcia, membră a NATO, a discutat direct cu Rusia şi cu ONU planul respectiv, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat miercuri, tot la Madrid, că speră ca diplomaţia să rezolve problemele exportului de cereale ucrainene.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a adăugat că ţara sa „are de jucat un rol special în acest efort, deoarece controlează cea mai mare flotă comercială din lume”.

„Grecia se oferă încă o dată să ajute şi să sprijine orice efort făcut sub auspiciile ONU pentru ca cerealele blocate acum în Ucraina, în special la Odesa, să poată ieşi din Ucraina şi să ajungă în cele din urmă în ţările care au nevoie de ele în prezent”, le-a declarat Mitsotakis ziariştilor prezenţi la evenimentul din capitala Spaniei.

Reamintim că liderii G7, reuniți sub președinție germană, au condamnat la finalul unui summit desfășurat în Alpii bavarezi „sugrumarea producției alimentare și agricole” de către Vladimir Putin, care folosește „alimentele pe post de armă de război”, și s-au angajat să aloce 4,5 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind asigurată de SUA, pentru a „spori securitatea alimentară la nivel global”.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending