INTERNAȚIONAL
Limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este de astăzi limba română, nu moldovenească, anunță de la Kiev premierul Ciolacu
Published
2 months agoon

Limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească, a declarat, miercuri, la Kiev, premierul Marcel Ciolacu.
El a declarat, la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei, că autorităţile de la Kiev au decis, miercuri, recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a minorităţii române din Ucraina.
Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
Șeful Executivului a subliniat că România va continua să sprijine Ucraina politic și practic până la victoria finală și restabilirea completă a integrității sale teritoriale, dar și mai departe în procesul de reconstrucție a țării și de integrare europeană și euro-atlantică. În cadrul întrevederilor oficiale, prim-ministrul României a salutat demersurile Guvernului ucrainean pentru recunoașterea inexistenței așa-numitei ”limbi moldovenești”.
”Din acest moment, la nivel internațional există o singură limbă care reprezintă poporul român: limba română! Mulțumesc pentru decizia istorică prin care Guvernul ucrainean a corectat o nedreptate. Sunt ferm convins că împreună vom conlucra și pentru a modifica legislația în ceea ce privește drepturile minorităților. Toate drepturile pe care le au ucrainenii în Romania vor fi regăsite si în legislația din Ucraina, astfel încât toți cetățenii de origine română, care trăiesc în Ucraina, să aibă aceleași drepturi”, a declarat prim-ministrul Ciolacu.
Premierul a adăugat că împreună cu omologul său ucrainean a abordat și problematica asigurării serviciilor religioase în limba română. ”Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identității religioase și a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate”, a punctat Marcel Ciolacu, la Kiev.
Şeful Executivului s-a referit şi la drepturile preoţilor ortodocşi din comunitatea românească din Ucraina, care au dreptul de a oficia slujbele în limba română.
“La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate”, a adăugat premierul.
Această primă reuniune a celor două guverne și noul impuls dat cooperării dintre București și Kiev vine ca urmare a vizitei de săptămâna trecută în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul căreia președintele ucrainean și omologul român Klaus Iohannis au semnat o declarație politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.
În respectiva declarație, cei doi lideri “remarcă importanța unei cooperări efective care să vizeze asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul nivelului echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale”.
Declarația “a însărcinat guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limba română și limba «moldovenească», cu respectarea tuturor aspectelor juridice”.
Prima ședință comună a Guvernelor României și Ucrainei este un moment istoric pentru că reprezintă primul pas concret în realizarea Parteneriatului Strategic convenit între țările noastre, apropiate și prin viziuni comune care țin de respectarea valorilor democratice fundamentale, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
”În contextul primei ședințe comune de Guvern, am semnat documente în domenii extrem de relevante pentru relațiile noastre. Pe baza dialogului am găsit formula cea mai potrivită pentru a asigura tranzitul cerealelor din Ucraina, protejând, totodată, piața românească și interesele producătorilor agricoli români. Am setat împreună un model foarte bun de cooperare în acest domeniu. Reiterez angajamentul Guvernului român de a dubla capacitatea de tranzit lunară, până la sfârșitul anului”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Comisia Europeană a salutat Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene și a subliniat că acest aranjament va crește capacitatea Căilor Solidarității, iar România are un rol esențial în acest sens.
România va beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde de euro pentru modernizarea a șase puncte de trecere a frontierei la granița de nord și amenajarea altor opt puncte, decizii care vor îmbunătăți fluxul de trecere a frontierei între România și Ucraina, va servi nevoilor imediate de import și export ale țării vecine afectate de război și o va ancora ferm în zona de transport a Uniunii Europene.
Premierul României a apreciat rezultatele concrete, pe toate palierele, obținute în cadrul primei vizite de lucru la Kiev, de la preluarea mandatului, premise puternice pentru a concretiza viziunea Parteneriatului Strategic în beneficiul cetățenilor.
În contextul ședinței comune a Guvernelor României și Ucrainei au fost semnate următoarele documente bilaterale:
1. Declarație comună a Prim-Miniștrilor României și Ucrainei privind rezultatele primei întrevederi a Cabinetului de miniștri ai României și Ucrainei;
2. Memorandum de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene: (care include) Anexă – Strategia privind dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei Ucraina-România și a infrastructurii rutiere conexe;
3. Acord între Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernului României privind construcția podului rutier de frontieră peste râul Tisa la frontiera româno-ucraineană, între localitățile Bila Tserkva (Ucraina) și Sighetu Marmației (România);
4. Protocol de implementare între Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul României a Acordului între Ucraina și Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor;
5. Memorandum de înțelegere între Ministerul Economiei Anteprenoriatului și Turismului din România și Ministerul pentru Industrii Strategice al Ucrainei privind cooperarea în domeniul industriei de apărare;
6. Memorandum de Înțelegere în domeniul farmaceutic;
7. Declarație de intenție între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății din Ucraina;
Alături de premierul Ciolacu, la ședința comună a Guvernelor român și ucrainean, au participat: vicepremierul Marian Neașcu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul energiei, Sebastian Burduja, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Dr. Raed Arafat.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”
Ciolacu, întâlnire cu secretarul general ONU: România iubeşte pacea, diplomația fiind oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii
Joe Biden avertizează: Dacă renunțăm să sprijinim Ucraina și Putin va ataca un aliat NATO, vom avea trupe americane luptând cu trupe rusești
INTERNAȚIONAL
De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”
Published
16 hours agoon
December 7, 2023By
Teodora Ion
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită la Atena, prima din 2017, a promis o abordare ”avantajoasă pentru ambele părți” a relațiilor cu Grecia, într-o încercare a Ankarei de a reseta relațiile cu partenerii occidentali, informează Deutsche Welle.
Într-o întâlnire cu omologul grec, liderul turc și-a exprimat convingerea că se deschide ”o nouă eră” în relațiile dintre cele două țări, care au cunoscut perioade turbulente, dar care au devenit mai strânse odată cu solidaritatea arătată de Grecia în urma cutremurului din Turcia, din februarie, care s-a soldat cu cel puțin 50.000 de persoane decedate.
Erdogan i-a spus președintei Greciei, Katerina Sakellaropoulou, că el crede că ”reuniunea privind cooperarea strategică Turcia-Grecia va duce la o nouă eră” în relații, adăugând că ”trebuie să fim optimiști, iar acest optimism va fi fructuos în viitor”.
”Vom discuta despre pașii pe care îi putem face mai departe în toate problemele, după ce miniștrii relevanți vor face pregătirile. Vom proceda într-un mod mai logic. Cred că este cel mai bine pentru viitorul ambelor părți să discutăm privind jumătatea plină a paharului”, a completat liderul turc.
Erdogan a declarat că are ca obiectiv dublarea volumului comerțului bilateral la 10 miliarde de dolari (9,3 miliarde de euro) de la 5,5 miliarde de dolari în prezent.
Sakellaropoulou, al cărei rol este în mare parte ceremonial, a declarat că dezastrele naturale care au lovit ambele țări în acest an – incendiile și inundațiile din Grecia și cutremurul din Turcia – au adus cele două țări mai aproape una de cealaltă.
Ea a afirmat că acum este ”poate mai necesar ca niciodată ca Grecia și Turcia să colaboreze pentru a spori prosperitatea, pentru a menține pacea, stabilitatea și respectarea dreptului internațional și pentru a promova relațiile de bună vecinătate în beneficiul ambelor noastre popoare și al întregii regiuni”.
Erdogan s-a întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis. În urma acestei întâlniri, Mitsotakis a evidențiat importanța ca ca Grecia și Turcia ”să evolueze pe o cale pașnică”.
Ankara și Atena au de mult timp dispute teritoriale și legate de dreptul de exploatare în Marea Egee și în estul Mediteranei, Erdogan acuzând anul trecut Grecia că ”ocupă” insulele din Marea Egee și amenințând că va folosi forța în schimb.
Disputele au dus cele două țări în pragul războiului de trei ori în ultimii 50 de ani.
G7
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Published
18 hours agoon
December 7, 2023By
Teodora Ion
Liderii G7 au decis miercuri să impună o interdicție asupra importurilor directe de diamante rusești începând cu luna ianuarie a anului viitor, introducând în același timp un sistem de trasabilitate a acestor pietre prețioase rusești, informează Politico Europe.
Diamantele rusești reprezintă una dintre ultimele resurse care nu sunt sancționate de G7, ceea ce înseamnă că profiturile obținute din vânzarea lor pot intra în visteria Kremlinului.
Miercuri, liderii G7 au decis ”să introducă restricții la importul de diamante neindustriale, extrase, prelucrate sau produse în Rusia, începând cu 1 ianuarie 2024, urmate de alte restricții progresive asupra importurilor de diamante rusești prelucrate în țări terțe, având ca țintă 1 martie 2024”, au precizat aceștia într-o declarație.
Țările G7 care sunt importatori principali de diamante brute vor stabili un mecanism solid de verificare și certificare bazat pe trasabilitate pentru diamantele brute în cadrul G7 până la 1 septembrie 2024.
Țările G7 au declarat că au avut nevoie de acest timp pentru a depăși dificultățile tehnice în urmărirea originii diamantelor rusești.
Washingtonul a sancționat diamantele brute rusești în aprilie 2022, iar UE discută de mult timp despre extinderea sancțiunilor și către acest sector.
Doar că Belgia, cu orașul Anvers, un centru mondial al comerțului cu diamante, a frânat aceste eforturi europene, susținând că o interdicție a G7 ar fi suficientă pentru a evita eludarea.
Prim-ministrul belgian Alexander De Croo s-a angajat să sprijine eforturile G7 de a elimina veniturile din diamante rusești, care finanțează războiul președintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Acum, ”Belgia salută sistemul de trasabilitate anunțat astăzi de G7. Este un pas esențial pentru a reduce considerabil fluxul de bani din comerțul cu diamante către Rusia”, a declarat miercuri De Croo.
După ce diamantele rusești sunt tăiate și șlefuite în India, se consideră că acestea provin de acolo, și nu din Rusia. Pentru a elimina această lacună, G7 dorește, de asemenea, să se consulte ”cu alți parteneri, inclusiv cu țările producătoare, precum și cu țările manufacturiere, pentru controale cuprinzătoare”.
Conform comunicatului, este planificată, de asemenea, o aplicare mai strictă a politicii de plafonare a prețurilor la petrolul rusesc. Plafonul de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc este în vigoare din decembrie anul trecut, dar unii comercianți au ocolit regula oferind sume mai mari, motivând că există costuri conexe, cum ar fi transportul.
Conform noilor reguli, cumpărătorii vor trebui să dovedească faptul că achiziționează petrol rusesc la prețul plafonat. Există însă critici cu privire la fezabilitatea aplicării regulii, deoarece comercianții pot minți, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea declarațiilor lor.
G7
Înainte de a prelua președinția G7, Italia anunță China că părăsește Inițiativa Noului Drum al Mătăsii după ce devenise prima și singura țară occidentală care se alăturase proiectului
Published
19 hours agoon
December 7, 2023
Italia a informat oficial China că va părăsi Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii (BRI) şi a dezminţit astfel temerile că decizia sa ar putea afecta semnificativ relaţiile bilaterale şi economia italiană, au declarat miercuri surse guvernamentale, citate de Reuters, potrivit Agerpres.
Italia, care va prelua la 1 ianuarie președinția grupului G7, a devenit în 2019 prima şi până acum singura ţară occidentală importantă care s-a alăturat acestei iniţiative comerciale şi de investiţii, ignorând avertismentul Washingtonului conform căruia acest lucru i-ar permite Chinei să preia controlul asupra tehnologiilor sensibile şi infrastructurii esenţiale. Totuşi, atunci când Giorgia Meloni a devenit prim-ministru, anul trecut, ea a spus că doreşte să retragă Italia din BRI, afirmând că această iniţiativă nu aduce câştiguri semnificative ţării sale.
Acordul încheiat în 2019 expiră în martie anul viitor şi, potrivit unei surse guvernamentale de la Roma, Italia i-a trimis ”în ultimele zile” o scrisoare Beijingului în care îl informează că nu va reînnoi pactul.
Ministerul de Externe chinez a declarat joi că Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii are ”atracţie şi influenţă globală enorme”, fără ca Beijingul să facă vreo referire la decizia Italiei.
O a doua sursă guvernamentală italiană a afirmat că Roma intenţionează să menţină ”relaţii excelente cu China” chiar dacă Italia nu va mai lua parte la BRI. ”Alte ţări din G7 au relaţii mai strânse cu China decât avem noi, în pofida faptului că nu au fost niciodată în BRI”, a adăugat sursa.
Italia va asigura preşedinţia G7 în 2024.
De la lansarea BRI în 2013, peste 100 de ţări au semnat acorduri cu China pentru a coopera în proiecte de infrastructură şi construcţii. Când a semnat participarea Italiei în 2019, premierul de la acea vreme Giuseppe Conte spera ca ţara lui să obţină profituri comerciale substanţiale, însă principalii beneficiari au fost companiile chineze.
În 2022 exporturile italiene către China au totalizat 16,4 miliarde de euro, comparativ cu 13 miliarde de euro în 2019. În schimb, exporturile chineze spre Italia au fost anul trecut de 57,5 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro în 2019, potrivit datelor furnizate de guvernul italian.
Franţa şi Germania, principalii parteneri comerciali ai Italiei din zona euro, au exportat către China semnificativ mai mult anul trecut, în pofida faptului că ele nu participă la BRI, adaugă agenţia de presă britanică.
Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat în 2022 Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing.
Concrete & Design Solutions

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- MEDIU1 week ago
Klaus Iohannis reprezintă România la COP28 în Dubai, unde va susține un discurs, va promova inițiativa “Net Zero Nuclear” și va marca alăturarea României la Alianţa Solară Internaţională