Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor de opinie pentru Euro 7 în Comisia de transport și turism din Parlamentul European, pledează pentru o soluție realistă, care să fie un echilibru între reducerea emisiilor, neîngrădirea mobilității și conservarea competitivității și locurilor de muncă în UE.

”Cred că prioritatea este ca cetățenii să aibă o mașină sigură, pe cât posibil cât mai puțin poluatoare, și să avem în continuare cu toții dreptul la mobilitate fără restricții, adică fără să fim opriți să intrăm într-un oraș, de exemplu. Un vehicul este pentru cei mai mulți dintre noi o necesitate, nu un lux. Cu mașina ne deplasăm la lucru, ținem legătura cu prietenii și familia”, a subliniat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a avut o discuție cu producătorii de autovehicule în cadrul unei dezbateri organizate de Pub Affairs Bruxelles, cărora le-a sugerat să solicite oferte concrete producătorilor de catalizatori, cei care vor fi folosiți pentru micșorarea emisiilor la nivelul noului standard Euro 7.

În viziunea lui Marinescu, doar în acest fel ”se va putea clarifica chestiunea prețului unui autovehicul după intrarea în vigoare a standardului Euro 7, în condițiile în care estimările inițiale ale Comisiei Europene sunt în totală contradicție cu cele ale industriei”.

Mesajul său vine în contextul în care Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, comisia principală din acest dosar, a adoptat poziția sa privind revizuirea normelor UE pentru omologarea și supravegherea pieței pentru autovehicule (Euro 7) cu 52 de voturi pentru, 32 împotrivă și o abținere, conform unui comunicat al Parlamentului European. 

Limite actualizate pentru emisiile de gaze de eșapament

Eurodeputații au fost de acord cu nivelurile propuse de Comisie pentru emisiile poluante (cum ar fi oxizii de azot, particulele, monoxidul de carbon și amoniacul) pentru autoturisme și propun o defalcare suplimentară a emisiilor în trei categorii pentru vehiculele comerciale ușoare, în funcție de greutatea acestora.

Textul adoptat propune limite mai stricte pentru emisiile de gaze la țeava de eșapament a autobuzelor și vehiculelor utilitare grele, inclusiv niveluri stabilite pentru emisiile reale în timpul șofării. Standardele de emisii în vigoare în prezent (Euro 6/VI) s-ar aplica până la 1 iulie 2030 pentru autoturisme și camionete și până la 1 iulie 2031 pentru autobuze și camioane (față de 2025 și, respectiv, 2027, așa cum a propus Comisia).

Mai puține emisii de particule provenite din frânare, durabilitate sporită a bateriei

Eurodeputații doresc să alinieze metodologiile de calcul și limitele UE pentru particulele emise de pneuri și frână la standardele internaționale în curs de elaborare de către Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

Aceste norme s-ar aplica tuturor vehiculelor, inclusiv celor electrice. Textul include, de asemenea, cerințe minime de performanță mai ridicate decât cele propuse de Comisie în ceea ce privește durabilitatea bateriilor pentru autoturisme și camionete.

Raportul urmează să fie adoptat n timpul ședinței plenare din noiembrie și va constitui poziția de negociere a Parlamentului cu guvernele UE cu privire la forma finală a legislației.

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a explicat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro eforturile depuse în Parlamentul European pentru a asigura mai multe fonduri pentru România și pentru țările care au in PIB mai mic decât media UE în cadrul recentei anunțate platforme ”Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP).

”Joe Biden a venit cu ceva vreme în urmă cu un act de reducere a inflației care cuprinde foarte multe facilități pentru cei care lucrează în vederea micșorării emisiilor: și pe combustibil alternativ, și pe solar și pe vânt și pe alte tehnologii. Sunt peste 300 de miliarde de dolari acolo. Ca urmare a acestui act, UE a venit și ea cu o propunere care se cheamă Actul privind industria cu zero emisii nete, dar care nu avea niciun ban prevăzut. Finanțarea acelor proiecte strategice de pe o listă de tehnologii strategice se propune să se facă prin actualele fonduri. După a venit cu STEP, un act pentru a înființa o platformă tot pentru tehnologii strategice, de data asta pentru digital, tehnologii curate, dar cu ceva bani, adică cu 10 miliarde de euro care vor trebui aprobați de către Consiliu. 5 miliarde merg către Fondul de Inovare și restul către alte finanțări”, a explicat Marinescu.

Acesta a anunțat că au fost deja demarate lucrările în Parlamentul European pentru cele două propuneri legislative.

Citiți și: Interviu | Marian-Jean Marinescu a reușit să introducă energia nucleară pe lista tehnologiilor cu zero emisii nete: Fără energie nucleară nu putem susține economia. Energia eoliană sau solară nu este una continuă

”S-a lucrat în PE la Actul privind industria cu zero emisii nete. Am fost raportor de opinie din partea Grupului PPE în Comisia pentru Transport. Am început să lucrăm și la STEP. Aici sunt raportorul Grupului PPE în Comisia pentru Mediu Luni votăm STEP în Comisia pentru Mediu. Ambele propuneri legislative au drept comisie legislativă Comisia ITRE. Sunt ceva probleme. Raportorul în Comisia ITRE pentru ambele rapoarte este un coleg din Germania care este și coordonatorul PPE pe ITRE și care le-a unit pe cele două prin referința în STEP la Actul privind industria cu zero emisii nete. Lista de tehnologii care va fi finanțată în STEP o găsim în Actul privind industria cu zero emisii nete și lista de proiecte în domeniul digital o găsim în programul digital care a fost aprobat cu ceva vreme în urmă. A făcut această legătură care nu este rea, însă reduce aria de utilizare a platformei la tehnologii net zero ceea ce e diferit față de tehnologii curate, care pot fi și alte tehnologii”, a detaliat eurodeputatul etapele pe care le parcurge Parlamentul European pentru a-și stabili poziția în negocierile cu statele membre cu privire la o propunere avansată de Comisia Europeană.

Revenind la finanțarea pentru STEP și la oportunitățile pe care le poate fructifica România, Marian-Jean Marinescu a spus că atunci ”când se face o astfel de propunere, toate statele au aceleași oportunități.”

”De data aceasta, în STEP este o propunere a Comisiei care spune că suplimentăm Fondul de inovare cu 5 miliarde de euro, dar acești bani vor fi utilizați doar de statele membre care au PIB-ul sub media UE. Sunt statele de coeziune, inclusiv România. Această propunere a generat deja discuții. Am avut discuții cu coordonatorii nemți din Comisiile ENVI și ITRE pentru că Germania nu este de acord cu acest lucru. Spune că dacă Germania dă bani, trebuie să primească și ea. Un al doilea argument este că dacă dăm banii către țările din coeziune, aceste țări nu cheltuiesc banii, având în vedere statisticile”, a completat europarlamentarul.

Având în vedere aceste argumente, Marian-Jean Marinescu a venit cu propunerea ca 75% din fonduri să meargă către țările din coeziune, adică 3,7 miliade de euro și 25% pentru celelalte țări, aproximativ 1,2 miliarde de euro

Propunerea sa venea după ce în Comisia ITRE a existat un acord ca banii să fie puși la dispoziție pentru toate țările membre.

”În Comisia pentru mediu am reușit să obțin un compromis în care să fie 75% pentru statele din coeziune și 25% pentru celelalte țări. În Comisia ITRE – a fost un acord între ITRE și BUDG – care m-a surprins puțin, ca să fie banii puși la dispoziție pentru toate țările membre. După ce a existat acest acord  între raportorii din ENVI, au revenit și spun acum să fie 50-50. Încă nu știu care va fi votul PPE-ului. Am propus acest lucru – 75 cu 25 –  pentru că știam deja acordul din ITRE. Suntem și înainte de alegeri, suntem într-o altă situație în care lumea nu mai gândește foarte european, ci național. Sper să avem acest compromis de 75%. Și România este acolo. Mai sunt și alte forme de finanțare pe care România le poate utiliza: banii obținuți prin vânzarea certificatelor de CO2. Unele dintre ele utilizează banii pentru cu totul alte lucruri și nu prea s-au dus spre proiecte care să micșoreze emisiile. Am făcut și alte propuneri și o să încerc să militez pentru ele: este o rezervă de certificate. Am propus să scoatem de acolo certificate și banii obținuți prin vânzare să îi folosim pentru micșorarea emisiilor”, a anunțat europarlamentarul.

Anunțată la mijlocul lunii iunie, platforma ”Tehnologii strategice pentru Europa” va consolida și va mobiliza instrumentele existente ale UE pentru a acorda rapid sprijin financiar în beneficiul investițiilor comerciale.

STEP va permite, de asemenea, direcționarea finanțării existente către domenii tehnologice care sunt esențiale pentru poziția de lider a Europei, contribuind astfel la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru investiții la nivelul întregii piețe unice.

Pentru a stimula aceste investiții, Comisia a propus suplimentarea cu 5 miliarde de euro a Fondului pentru inovare, una dintre liniile de finanțare a obiectivelor STEP.

PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European speră că amendamentul pe care l-a propus, acela ca energia nucleară să fie considerată  tehnologie cu zero emisii nete, să rămână în poziția de negociere a Parlamentului European referitoare la Actul privind industria cu zero emisii nete.  

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, acesta a anunțat că, în acest moment, în propunerea raportorului pentru acest dosar, tehnologia nucleară se regăsește pe lista celor cu zero emisii nete, un fapt care ar putea avantaja România, având în vedere ponderea acestei energii în mixul nostru energetic, dar și faptul că țara noastră este un pionier în implementarea tehnologiei americane a reactoarelor modulare mici.

”Fără energie nucleară nu ne putem atinge țintele pentru oricine gândește puțin la realitate, nu la niște ținte scoate din buzunar și aruncate pe Facebook. Nu putem să atinge acele ținte, dar nici nu putem susține economia. Se montează panouri solare, există energie produsă de vânt, însă nu este energie continuă. Ai nevoie de niște sisteme de producere care să intervină în orele de vârf sau în momentul în care nu este soare sau nu bate vântul. Oricine are panouri puse pe acoperiș poate să vadă că poate avea putere de 12 kw, dar azi produce 4 kw, mâine produce 6 kw. Depinde de cum bate soarele și de ce nori sunt pe cer. Nu poți să alimentezi sistemul în acest mod”, a explicat Marinescu importanța energiei nucleară în buna desfășurare a funcționării industriei UE, dar și a traiului de zi cu zi al europenilor.

Umbra de îndoială exprimată de eurodeputat vine pe fondul opiniilor divergente la nivelul statelor membre cu privire la acest tip de energie.

”A fost unul dintre amendamentele pe care le-am susținut la lista propusă de Comisie. În acest moment, în propunerea raportorului, tehnologia nucleară este pe acea listă, deci poate fi considerată net zero și sper să rămână. Întotdeauna este o discuție foarte complicată tehnologia nucleară pentru că sunt state membre care se împotrivesc, sunt state membre care susțin. România face parte dintr-un grup de țări membre care susțin energia nucleară, dar să vedem care va fi rezultatul”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Referindu-se la un alt pilon pe care se construiește Actul privind industria cu zero emisii nete, și anume tehnologia de captare a CO2, europarlamentarul a criticat lipsa de stabilire transparentă a țintelor, fapt ce ar putea afecta și România.

”Pe lista aceea apare și tehnologia de captare și de stocare a cărbunelui. Un lucru foarte important. Ca de obicei, în țări se fixează o țintă pentru industria de petrol și gaze care este de 50 de Mt până în 2030. O țintă care nu este fixată în funcție de emisiile produse de combustibilii fosili pe care îi pun pe piață aceste firme, ci este o țintă care nu are o bază transparentă de calcul. Acest lucru creează mari probleme, inclusiv României pentru că nu există posibilitatea de a stoca atât până în 2030 când nu ai nici proiectele începute, nici măcar studiate. Este un alt punct de dispută foarte mare unde încercăm să susținem industria din România, să sperăm că și reușim. Măcar țintele să fie stabilite în funcție de cantitatea de emisii generată de petrol și gaze care sunt vândute de firmele respective”, a reliefat eurodeputatul eforturile depuse în Parlamentul European.

Întrebat dacă executivul european a luat în calcul măsuri pentru a combate riscul unei suprasolicitări a rețelei electrice europene pe fondul acestei tranziții verzi, Marian-Jean Marinescu a anunțat că, ”din păcate, nu există în acest moment astfel de propuneri”, deși acesta a avut multiple discuții, inclusiv cu Frans Timmermans, până de curând vicepreședinte executiv al Comisiei Europene însărcinat cu punerea în aplicare a Pactului verde european, în care a ridicat problemele mai sus amintite.

”Despre această situație am discutat de mai multe ori inclusiv cu Timmermans. Pur și simplu nu a cuplat la niciun fel de discuție. Pentru el era important că s-a stabilit o țintă. Exemplul cel mai bun: dacă Balta Albă trece mâine pe electric, e nevoie de modificarea rețelei atât interioare, în case, cât și exterioare, pentru că nu este proiectată și nu este construită la acel nivel, la acea nevoie de putere. Este un lucru extrem de important care, din păcate, nu a fost abordat de Comisie”, și-a arătat dezamăgirea Marinescu.

Din punctul său de vedere, pachetul ”Fit for 55” ar fi trebuit să înceapă cu un studiu de impact.

”În discursul despre Starea Uniunii, președinta Comisiei a vorbit despre competitivitate economică și a spus că a reușit să-l convingă pe Mario Draghi să facă un studiu de impact asupra competitivității industriei europene, având în vedere ce avem de implementat ca regulamente. Foarte bine că există măcar acum, numai că acest studiu trebuia făcut înainte de a promova toate regulamentele. Noi cerem, eu și cu alți colegi PPE am cerut de mulți ani, inclusiv domnului Timmermans –  inclusiv eu am făcut niște propuneri de proiecte-pilot în care am trecut acest lucru – și anume un studiu de impact al întregului pachet, pentru că există niște studii de impact, dar pe fiecare piesă legislativă în parte. Toate aceste propuneri sunt interconectate. Vom avea acest studiu pe la începutul anului viitor și atunci vor ieși la iveală foarte multe lucruri care sunt necesare”, a completat eurodeputatul.

Citând un studiu realizat de industrie, Marian-Jean Marinescu a dezvăluit care ar putea fi costurile la care se ridică refacerea rețelei pentru a putea suporta tranziția.

”Am văzut un studiu făcut de industrie în care se spunea că refacerea rețelei va costa în jur de 650 de miliarde de euro. Chiar și dacă era exagerat, dar tot putem să spunem că ca costa 300-400 de miliarde de euro. Aceasta este valoarea utilizată din NextGeneration”, a detaliat europarlamentarul.

Având în vedere că UE nu a luat în calcul alocarea unor sume pentru acest aspect, industria va fi cea care va trebui să suporte costurile sau statele membre, care vor fi nevoie să recurgă la ajutoare de stat.

Doar că acest lucru va genera decalaje, astfel că șansa României în toată această cursă este de a folosi pe deplin fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, a îndemnat Marian-Jean Marinescu.

”Este evident că industria trebuie să suporte. Dacă primește ajutor și cere ajutor în ceastă direcție, ar fi foarte bine, însă infrastructura are nevoie de ajutor. Vrem să mutăm de pe rutier pe cale ferată. Și acolo sunt investiții. Sunt foarte mulți bani pe care, dacă îi adunăm, va rezulta o cifră care nu știu dacă poate fi suportată de bugetul european. În unele state se va da ajutor de stat. Germania, Olanda, Suedia, Franța, dar altele nu. Șansa noastră, a fost și în anii trecuți, stă în a utiliza toți banii europeni care sunt puși la dispoziția noastră, inclusiv PNRR. Este șansa de a face un pas înainte. Nu acoperă toate nevoile, dar este un lucru foarte mare. Din păcate, cifrele referitoare la România cu privire la exercițiul financiar trecut nu sunt foarte îmbucurătoare. Să sperăm că vom folosi banii din PNRR la maximul posibil. În rest, este evident că statul nu va putea finanța foarte mult. Are programe de finanțare totuși în diverse direcții care susțin lupta împotriva schimbărilor climatice, însă probabil nevoia economiei va fi mult mai mare, așa că tot pe fonduri UE trebuie să ne bazăm”, a conchis europarlamentarul.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii martie Actul privind industria cu zero emisii nete care urmărește consolidarea rezilienței și competitivității de tehnologii cu zero emisii nete în UE și va face sistemul energetic mai sigur și mai durabil.

Actul sprijină în special 8 tehnologii strategice cu zero emisii nete. Acestea sunt: i) tehnologiile solare fotovoltaice și termice; ii) energia eoliană onshore și energia din surse regenerabile offshore; iii) bateriile și tehnologiile de stocare; iv) pompele de căldură și energia geotermală; v) electrolizoarele și pilele de combustie; vi) biogazul/biometanul vii) captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) și viii) tehnologiile de rețea (care includ, de asemenea, încărcarea inteligentă și rapidă a vehiculelor electrice).

Măsurile prevăzute în Act sprijină și alte tehnologii cu zero emisii nete, dar într-o măsură diferită, inclusiv tehnologii bazate pe combustibili alternativi durabili, tehnologii avansate de producere a energiei din procese nucleare, cu deșeuri minime din ciclul combustibilului, reactoare modulare mici și combustibilii aferenți de cea mai bună clasă.

PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.