Connect with us

LIVE

LIVE Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidatul Partidului Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, Frans Timmermans, primește titlul de Doctor Honoris Causa al SNSPA

Published

on

Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidatul Partidului Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, va primi luni, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, potrivit unui anunț al instituției academice.

Evenimentul se desfăşoară în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, astăzi, 11 martie, începând cu ora 16:00, și este transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

VIDEO I

Prin decernarea acestei înalte distincții, Timmermans se va alătura unei companii selecte de lideri europeni cărora le-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea SNSPA, între care Martin Schulz (2012), fostul președinte al Parlamentului European și predecesorul lui Frans Timmermans în 2014 în calitate de candidat al Socialiștilor Europeni la președinția Comisiei Europene, dar și Guy Verhofstadt (2013), candidatul liberalilor europeni la șefia Comisiei în 2014 și liderul ALDE în Parlamentul European. 

Frans Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). 

Relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen.

Citiți și ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Născut la 6 mai 1961 la Maastricht, Franciscus Cornelis Gerardus Maria Timmermans a studiat literatură franceză la Universitatea ”Radboud Nijmegen”, din Olanda, a urmat studii postuniversitare în drept european și istorie la Universitatea din Nancy, Franţa.

Frans Timmermans și-a început cariera în Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, iar la începutul anilor ’90 a făcut primii paşi în diplomaţie, fiind numit secretar adjunct la ambasada Olandei din Moscova. În anul 1994, a făcut parte din echipa comisarului european pentru relaţii externe, Hans von de Broek, apoi timp de trei ani a fost consilier și secretar privat al lui Max van der Stoel, Înalt Comisar pe probleme de minorități naționale în cadrul OSCE.

În anul 1998, după alegerile generale din Țările de Jos, Frans Timmermans a fost ales membru al Camerei Reprezentanților din partea partidului Laburiștilor. În perioada 2007-2010, a fost ministru al Afacerilor Europene. După alegerile din 2010, Frans Timmermans a revenit în Parlament, până în anul 2012, când a primit un nou portofoliu în guvern, pentru a conduce ministerul Afacerilor Externe.

În septembrie 2014, Frans Timmermans a fost desemnat pentru un post de comisar din partea Olandei în cadrul Comisiei Europene, condusă de președintele ales, Jean-Claude Juncker. Începând din 1 noiembrie 2014, Frans Timmermans a preluat funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de o mai bună reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale. În octombrie 2018, Frans Timmermans și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene la alegerile europene din 2019.

Printre numeroasele distincții primite, se numără și cea de Comandor al Ordinului ”Pentru Merit”, din partea statului român.

În afară de limbile materne, Frans Timmermans este fluent în italiană, rusă, franceză, germană și engleză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

„Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

Published

on

Marți, 19 martie, a avut loc conferința cu tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, din seria de dezbateri “Viitorul României”, lansată de Marea Lojă Națională din România.

Lectorii prezenți la eveniment au fost profesorul Vasile Pușcaș – fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase, Cristian Diaconescu – fost ministru Afaceri Externe, Răzvan Buzatu – expert în afaceri europene și globale și Dan Cărbunaru – director Calea Europeană, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și al relațiilor transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Fiecare speaker a evidențiat într-un mod obiectiv dar și subiectiv în același timp prioritățile președinției române la Consiliul Uniunii Europene, încercând să ofere o imagine cât mai creionată a întregului exercițiu pe care îl exercită România timp de 6 luni.


,,Această președinție este un drept și o obligație conform tratatului. Este pentru România ceva inedit, pentru că este pentru prima dată când intră în acest exercițiu. Constatăm ca în 2 luni de zile s-a reușit deja finaliarea a zeci de dosare. Acest lucru a fost posibil datoriă interesului crescut al  insituțiilor europene care doresc să finalizeze cât mai multe dosare, pentru că atunci când se termină mandatul, dosarul neîncheiat trebuie să pornească de la zero. Ineditul președinției este că se desfășoară într-un context cu totul deosebit, ne referim că UE în continuare se află într-o criză existențială și nu mă refer doar la Brexit. Brexit doar argumenteză această criză a Uniunii Europene.”

Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase



România dacă s-ar implica cu profesionalism în problema Brexit, ar câștiga un beneficiu de imagine, poate și mai mult pentru următorii 10-15 ani. Precizez că, pentru relația bilaterală, Marea Britanie este cât se poate de utilă și necesară. Marea Britanie a fost foarte aproape de România în procesul de preaderare la NATO. Marea Britanie împărtășește aproape 90% din preocupările României în ceea ce privește riscurile și amenințările de la Est. O prioritate foarte importantă a președinției române, pe care din păcate cred că o va prelua viitoare președinție a Consiliului Uniunii Europene, este migrația. Temă aproape fundamentală în ceea ce privește alegerile europarlamentare. Beneficiul de imagine al președinției române, în sens substanțial, este o uriașă oportunitate pentru România și m-aș bucura să fie folosită.”

Cristian Diaconescu, fost ministru Afaceri Externe



,,Trio-urile președințiilor la Consiliul UE au fost realizate începând cu 2014, cu scopul de a exista o continuitate, având în vedere că UE își construiește strategia pe 10 ani. În perioada 2007-2013, pe site-ul Comisiei Europene la direcția generală pentru politică regională erau o serie de hărți, care erau fragmentate, fără frontiere și nu din motive politice, pur și simplu din punct de vedere administrativ, acestea au fost gândite ca pe măsură ce Europa va fi mai fragmentată, ea va fi din ce în ce mai integrată, iar această fragmentare ducea la construcția acelui element pe care l-am menționat la început, respectiv Statele Unite ale Europei. Numai că a fost un vis, acest vis s-a destrămat la un moment dat și încercăm în momentul de față să îl reluăm la Sibiu, chiar de ziua Europei cu minți luminite. Avem scânteia de geniu în noi, avem elemente care ne pot pune în puncte esențiale de dezvoltare ca popor.”

Răzvan Buzatu, expert în afaceri europene și globale



Nu este mai potrivit să vorbim despre minciună în legătură cu temele europene, decât în această perioadă în care România aflată pentru prima dată la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat inclusiv combaterea Fake News-ului, combaterea propagandei și combaterea unor forme de răzvboi hibrid, care iau la țintă statele civilizate și europene mai ales atunci când există o miză reală, adică alegerile europarlamentare. România gestionează un dosar important, dar din păcate nu va putea să il finalizeze la timp, vorbim despre Cadrul Financiar Multianual, care prezintă un buget de 1000 de miliarde de euro. Apartenența noastră la Uniunea Europeană este un tren în care ne-am urcat în ultimul vagon. Pentru cei care se vor grăbi să spună că Uniunea Europeană nu ne oferă bani, este bine să îi întrebe pe cei care au gestionat banii europeni în ultima perioadă în România, să vadă cum reușim să fim aprope de media europeană, dar să avem restanțe în domenii mari, precum infrastructură. În negocierile care vor urma, România se pare că va primi mai mulți bani europeni, pe care nu reușește să îi cheltuiască. Este un paradox pozitiv, în sensul că este o nouă șansă pe care o mai avem. Poiectul de comunicare antioccidental și antieuropean în România este o cutie a pandorei, pe care, o dată deschisă, nu știu cine ar mai putea să o închidă cu forțe interne.”

Dan Cărbunaru, director Calea Europeană


Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferințe si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Conferințe anterioare:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

FOTO: Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România

VIDEO ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

 

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă recomandările UE privind prioritățile de investiții ale României în perioada 2021-2027 (LIVE, 22 martie, ora 14:00)

Published

on

© Comisia Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene organizează vineri, 22 martie, un eveniment dedicat priorităților de investiții ale României în perioada 2021-2027, dezbaterea având loc în condițiile în care Comisia Europeană a publicat, în premieră, în Raportul de țară privind România și un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro vineri, 22 martie, începând cu ora 14:00.

Evenimentul va consta într-un prim schimb de opinii între Comisia Europeană și autoritățile române privind  prioritățile de investiții aferente politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027, pornind de la analiza menționată.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. 

Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă vineri Raportul de țară pentru România (LIVE, 22 martie, ora 09:15)

Published

on

©️ Calea Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene în România prezintă vineri, 22 martie, Raportul de țară pentru România 2019, document publicat la finalul lunii trecute și în care țara noastră este încadrată în rândul celor 13 state membre ale UE care se confruntă cu dezechilibre economice.

Evenimentul prezintă Raportul de țară pentru România 2019, cu scopul de a facilita un dialog cu autoritățile publice și părțile interesate, cu privire la analiza anuală a economiei românești.

Dezbaterea va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro, vineri, 22 martie, începând cu ora 09:15.



Publicat ca document de lucru al serviciilor Comisiei la 27 februarie 2019, raportul face parte din pachetul anual al Comisiei publicat în cadrul Semestrului european – instrumentul de monitorizare a politicilor economice naționale la nivelul UE.

În privința României, Comisia Europeană atrage atenția și precizează faptul că scăderea forței de muncă, creșterea considerabilă a salariilor și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional.

Mai mult, recomandările de țară privind România cuprind și o premieră importantă pentru țara noastră și pentru viitorul investițiilor.

Executivul european a publicat, pentru prima dată, în cadrul recomandărilor cuprinse în Semestrul European un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții în statele membre, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending