Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Sesiune plenară în Strasbourg. Prioritățile viitorul summit european și măsurile de contingență privind Brexit, principalele subiecte

Published

on

Foto: Calea Europeană

În această săptămână are loc la Strasbourg prima sesiune plenară din luna martie, iar europarlamentarii și înalții oficiali ai Parlamentului European vor dezbate subiecte de actualitate, precum viitorul Summit European, un posibil Brexit fără acord, schimbările climatice, securitatea cibernetică, alegerile europene 2019, poziția Parlamentului European asupra viitoarelor relații UE-Rusia și negocierile comerciale UE-SUA. A doua sesiune plenară din această lună va avea loc în perioada 25-28 martie.

Sesiune plenară se va deschide cu dezbaterea despre viitorul Europei a priministrului Slovaciei, Peter Pellegrini. Aceasta va fi cea de-a optsprezecea din seria de dezbateri între membrii Parlamentului European și șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană. Domnul Pellegrini și Președintele PE, Antonio Tajani, vor susține o conferință de presă după dezbatere, în jurul orei 12.30 în Strasnbourg.


Unul dintre punctele importante ale agendei se referă la următorul summit european din 21-22 martie. Miercuri dimineață, eurodeputații vor discuta cu Președinția română a Consiliului și Comisia prioritățile lor în vederea summitului. Întâlnirea de primăvară a șefilor de stat și de guvern din UE se axează în mod tradițional pe ocuparea forței de muncă, creștere economică și competitivitate.

Liderii UE vor discuta de asemenea strategia UE pe termen lung de luptă împotriva schimbărilor climatice, relații externe (în special summitul UE-China din 9 aprilie) și modalități de combatere a dezinformării și protejare a integrității democratice a alegerilor europene și naționale în întreaga uniune.

În timpul dezbaterii, eurodeputații vor interveni mai mult ca sigur cu privire la votul asupra acordului Brexit din Camera Comunelor a Regatului Unit, ce are loc pe 12 martie, și vor evalua consecințele acestuia.

Problema ,,Brexit” rămâne în continuare pe agenda eurodeputaților. De această dată se discută despre măsurile de contingență în eventualitatea unui Brexit fără acord. Aceste măsuri au fost propuse pentru a diminua efectele în cazul în care ieșirea Regatului Unit din UE se face fără un acord. Pentru a limita pe cât posibil impactul negativ asupra cetățenilor și mediului comercial, deputații vor vota măsuri în domeniile transportului, Erasmus, securitate socială și pescuit.

Amintim că votul asupra acordului Brexit din Camera Comunelor a Regatului Unit are loc pe 12 martie.

Lista măsurilor legislative supuse miercuri la vot în regim de urgență în contextul retragerii Regatului Unit, aici.

Eurodeputații vor dezbate cu Consiliul și Comisia obiectivele UE pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și vor adopta o rezoluție joi.

Background:

Părțile semnatare ale acordului de la Paris sunt invitate să comunice până cel târziu în 2020 strategiile lor pe termen mediu și lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În comunicarea sa „O planetă curată pentru toți”, Comisia și-a prezentat viziunea strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, inclusiv opt căi posibile de urmat.

Amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE vor fi adresate într-o rezoluție supusă la vot marți. Deputații sunt așteptați să adopte și legea privind securitatea cibernetică. Aceasta va întări securitatea cibernetică în Europa prin înființarea schemei de certificate europene de securitate cibernetică pentru produse, procese și servicii. De asemenea, mandatul Agenției europene pentru securitatea cibernetică (ENISA) va fi extins și îi vor fi alocate mai multe resurse pentru atingerea obiectivelor.

Contracararea propagandei străine în contextul alegerilor europene din 2019 reprezintă un punct important pe agenda aceste sesiuni plenare, având în vedere că în mai puțin de 73 de zile se va vota pentru noua contrucție a blocurilor europene. Printr-un vot ce va avea loc marți, deputații vor permite introducerea de sancțiuni financiare partidelor politice și fundațiilor europene care încalcă în mod intenționat legile și normele de protecție a datelor personale. Miercuri, eurodeputații vor vota de asemenea o rezoluție care analizează ultimele eforturi ale UE de a contracara propaganda străină ostilă venită din exterior și care promovează noi tehnologii care pot adresa propaganda și conturile false din rețelele de socializare.

Proiectul de rezoluție condamna puternic tentativele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului si Coreei de Nord de a submina legile și principiile democrațiilor europene și suveranitatea țărilor membre ale Parteneriatului Estic, tentative care influențează de asemenea procesele electorale și oferă suport mișcărilor extremiste.

Parlamentul European își exprimă poziția asupra viitorului relațiilor UE-Rusia. Un proiect de rezoluție supus la vot marți susține că UE trebuie să rămână deschisă impunerii de sancțiuni suplimentare în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul internațional.


Parlamentul European va decide în această sesiune plenară asupra sprijinului oferit în relația comercială UE-SUA. Joi se decide dacă se va susține sau nu lansarea unor negocieri comerciale limitate cu Statele Unite, cu anumite condiții. Începerea negocierilor este în interesul cetățenilor și companiilor, pentru că ar atenua tensiunile existente între UE și SUA, au afirmat eurodeputații din Comisia pentru comerț. Încheierea unui acord comercial limitat, trebuie însă condiționat de ridicarea tarifelor actuale pe oțel si aluminiu și de includerea în negocieri a autovehiculelor și pieselor auto.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending