Connect with us

U.E.

Londra anunță marți cine va fi succesorul Theresei May. Comisia Europeană, pregătită să stabilească relații de lucru cu noul ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta

Published

on

Comisia Europeană este pregătită să stabilească relații de lucru cu noul  ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta, a declarat luni o purtătoare de cuvând a Executivului european, în condițiile în care dintre cei doi candidați, Jeremy Hunt și Boris Johnson, cel din urmă este favorit pentru a deveni noul lider conservator, succedând-o pe Theresa May, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a reiterat că este gata ”să se angajeze cu statele membre care ar fi cel mai afectate” de un Brexit fără acord, la care Boris Johnson spune că este pregătit să recurgă pentru a se asigura că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, dată la care mandatul Comisiei Juncker se încheie. 

Citiți și:
Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

UE a anunțat că Irlanda se poate baza pe sprijinul său.

De altfel, presa britanică a anunțat că Comisia Europeană pregătește un pachet de ajutoare de miliarde de euro pentru Irlanda, menit să compenseze pierderile economice produse de un posibil Brexit fără acord.

Planul de contingență acoperă și scenariul în care ”Marea Britanie nu va plăti ce este luat în calcul” în conformitate cu actualul buget al UE, în care Londra este şi ea parte, a mai spus Bertaud.

În condiţiile în care Boris Johnson, care a condus campania pro-Brexit înainte de referendumul din 2016, urmează să devină premier al Marii Britanii, blocul comunitar se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, dar ia în considerare şi o posibilă amânare a ieşirii Regatului Unit.

În cadrul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele-ales al Comisiei Europene, și-a reafirmat disponibilitatea pentru extinderea termenului de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Impactul pe care îl va avea o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE asupra Acordului din Vinerea Mare, o chestiune spinoasă care a dominat discuțiile dintre negociatorii britanici și europeni, reprezintă una dintre principalele probleme.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, Boris Johnson, favorit pentru a o succeda pe Theresa May la conducerea Guvernului lodonez, a militat pentru tehnologie care ar putea fi o alternativă pentru așa-numitul ”mecanism de backstop” privind granița nord-irlandeză, o măsură menită să evite reinstaurarea unei frontiere dure între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, potrivit Reuters.

Duminică, ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu accepta modificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi cunoscut pe 23 iulie, potrivit anunțului făcut la 25 iunie de Partidul Conservator.

Cei aproximativ 160.000 de membri ai Partidului Conservator vor putea vota până pe 22 iulie dacă doresc ca Boris Johnson sau Jeremy Hunt – singurii candidați rămați în cursă după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului parlamentarilor conservatori – să o înlocuiască pe Theresa May la preşedinţia formațiunii politice şi în funcţia de prim-ministru. 

Rezultatul alegerilor urmează să fie anunțat marți, următorul șef al executivului putându-și prelua atribuțiile chiar miercuri.

Mai mulți miniștrii au anunțat că vor renunța la portofolii înainte ca Theresa May să-i prezinte Reginei Elisabeta a II-a demisia sa.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending