Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat într-un interviu acordat publicației Financial Times că țara sa ar prefera să aibă canale de comunicare suplimentare cu Rusia, în special la nivel militar, pentru a reduce riscul unei erori de apreciere, informează Reuters, citat de Agerpres.
„Avem ambasada noastră la Moscova. Acesta este un canal important… Aș prefera în mod cert să existe și canale suplimentare, în special la nivel militar”, a declarat Streeting pentru FT.
„Există întotdeauna riscul unei erori de apreciere și, de aceea, a avea o astfel de comunicare directă este important”, a adăugat el.
Ucraina și Rusia se întorc la masa negocierilor între 10 și 11 noiembrie, după o pauză care datează din luna februarie.
Delegațiile care participă la discuțiile găzduite de Abu Dhabi și mediate de Statele Unite oferă un mic indiciu despre modul în care se va desfășura dialogul, informează Euronews.
Kievul se bazează în mare parte pe aceeași delegație care a participat la rundele anterioare, semnalând continuitate în eforturile sale de a obține un armistițiu ca prim pas către un acord de pace mai amplu.
Delegația Ucrainei va fi condusă din nou de șeful Serviciului de Informații Externe, Rustem Umerov, care a jucat un rol central în negocierile anterioare cu Moscova.
Alături de el se vor afla Kyrylo Budanov, șeful cabinetului lui Volodimir Zelenski, Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare prezidențiale „Slujitorul Poporului”, și Serhii Kyslytsia, primul adjunct al șefului cabinetului prezidențial.
Arakhamia s-a aflat, de asemenea, la Washington săptămâna trecută, participând joi la o întâlnire la Casa Albă găzduită de prima doamnă a SUA, Melania Trump, în urma armistițiului umanitar din Oleshky, localitate ocupată de Rusia.
Toți patru au participat la rundele anterioare de negocieri, asigurând continuitatea eforturilor depuse de Kiev pentru a obține un armistițiu și a negocia garanții împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.
Delegația Rusiei va fi condusă din nou de Vladimir Medinsky, consilier la Kremlin și fost ministru al culturii, care a reprezentat Moscova în negocierile anterioare cu Ucraina.
Susținător fervent al invaziei rusești, Medinsky a coordonat un manual în trei volume, intitulat „Istoria militară a Rusiei”, publicat în ianuarie 2025, care prezintă războiul din Ucraina ca o continuare a luptei sovietice împotriva Germaniei naziste.
Revenirea sa sugerează o continuitate în abordarea Moscovei în ceea ce privește negocierile, însă prezența unor înalți oficiali diplomatici și militari ridică semne de întrebare cu privire la sfera discuțiilor.
Printre aceștia se numără și viceministrul de externe Serghei Riabkov, care participă pentru prima dată la negocierile de pace privind Ucraina.
Riabkov se ocupă de relațiile Rusiei cu Statele Unite, precum și de chestiunile legate de controlul armamentului și neproliferare, inclusiv cele referitoare la programul nuclear al Iranului.
El a fost implicat îndeaproape în cererile de securitate adresate de Moscova către Washington și NATO în decembrie 2021, cu puțin timp înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă.
Aceste propuneri solicitau încetarea extinderii NATO, inclusiv aderarea Ucrainei, precum și restricții privind prezența militară a alianței în Europa de Est, urmărind, de fapt, o revenire la pozițiile de dinainte de 1997.
Moscova a cerut, de asemenea, limitarea exercițiilor militare și a desfășurării rachetelor, alături de restricții privind armele nucleare staționate în afara țărilor de origine.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a sugerat că Moscova ar putea folosi experiența lui Ryabkov în ceea ce privește aceste cereri pentru a submina eforturile Ucrainei de a obține garanții de securitate postbelice.
Rusia îl trimite, de asemenea, pe Yuri Zhigarlovsky, șef adjunct al Direcției Operative Principale a Statului Major General, care este responsabilă de planificarea și operațiunile militare.
Delegația rusă s-a întâlnit vineri cu președintele Vladimir Putin în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate dedicată parțial pregătirilor pentru discuții.
Statele Unite vor fi reprezentate de ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff.
Potrivit Politico Europe, contingentul european include consilieri de securitate națională din Franța, Regatul Unit, Germania și Italia, pe lângă înalți funcționari din cadrul NATO, precum și din Comisia Europeană și Consiliul European. Includerea unor personalități din UE, precum și a unui reprezentant italian, vine în urma unei inițiative a prim-ministrului Giorgia Meloni, care a avertizat asupra riscului de fragmentare într-o scrisoare adresată săptămâna trecută președintelui Consiliului European, António Costa.
Cu toate acestea, în ciuda prezenței lor la Abu Dhabi, nu se preconizează ca echipa europeană să fie prezentă în sala de negocieri în timpul discuțiilor, potrivit a doi înalți funcționari care cunosc formatul întâlnirii.
În preambulul acestui dialog, Polonia și-a avertizat aliații europeni să nu negocieze încetarea războiului purtat de Rusia în Ucraina fără a ține seama de interesele de securitate ale Europei de Est, aceasta fiind regiunea cea mai direct expusă la efectele colaterale ale conflictului.
„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste captul țărilor est-europene”, a declarat joi ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii de la Varșovia, la care a participat și Euronews.
„Nu puteți exclude Europa de Est și Scandinavia din această discuție. Suntem aproximativ 120 de milioane de oameni. Finlanda se învecinează cu Rusia; Norvegia se învecinează cu Rusia; țările baltice se învecinează cu Rusia; iar Polonia se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.”
Țările din Europa de Est i-au îndemnat în trecut pe omologii occidentali să trateze Rusia ca pe o amenințare majoră la adresa securității. Avertismentele lor au rămas în mare parte neauzite chiar și după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, în 2014, și nu au fost recunoscute pe scară largă decât abia după invazia pe scară largă din februarie 2022.
