Connect with us

ROMÂNIA

Ministerul Transporturilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat un memorandum pentru realizarea autostrăzilor Sibiu-Piteşti şi Ploieşti-Braşov

Published

on

©Ministerul Transporturilor/ Facebook

Ministerul Transporturilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat un memorandum de înțelegere prin care banca va acorda statului român un credit-punte pentru construcția autostrăzilor Sibiu-Pitești și Ploiești-Brașov, urmând să recupereze banii în momentul în care aceștia vor veni de la Uniunea Europeană, a precizat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul de resort, Lucian Bode, informează Agerpres.

”În urmă cu câteva zile, Ministerul Transporturilor a semnat un Memorandum de Înţelegere cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin care ne asumăm trei obiective. Unu: un împrumut-punte pentru realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, doi: capital de lucru pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi trei, foarte important, asistenţă tehnică pentru construirea, procurarea şi operarea autostrăzii Ploieşti-Braşov. Avem astfel un partener care ne garantează că acest obiectiv va fi finalizat. BERD se va implica atât în etapa de revizuire documentaţie, cât şi de finanţare a execuţiei acestui tronson” a dezvăluit ministrul Transporturilor.

Acesta a explicat că BERD va finanța statul român prin acest credit, urmând să-și recupereze banii în momentul în care aceștia vor veni de la Uniunea Europeană.

Întrebat despre valoarea acestui credit-punte, ministrul a explicat că ”este o înţelegere între noi, Ministerul Transporturilor, şi BERD în urma unor negocieri care au durat luni de zile şi mă bucur că am ajuns la acest moment la care, alături de noi, vine BERD pentru a realiza autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov”.

În ceea ce privește autostrada Sibiu-Pitești, Lucian Bode și-a exprimat convingerea că ”pentru tronsoanele 1, 4 şi 5, finanţarea europeană este asigurată, ultimul document solicitat de Comisia Europeană în legătură cu acea problemă de mediu – vă aduceţi aminte, gândacul – a fost transmis către CE şi aşteptăm confirmarea că avem finanţarea asigurată. De asemenea, pentru sectoarele 2 şi 3 suntem în procedură de a elabora caietele de sarcini şi a scoate la licitaţie şi aceste tronsoane, deci teoretic am avea asigurată finanţarea pentru aceste sectoare, dar pentru a lua presiunea de pe buget am convenit cu cei de la BERD să ne acorde acest împrumut-punte, să finanţăm construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti din bani de la BERD, iar banii pe care îi vom primi să fie transferaţi, în momentul în care îi vom primi, către BERD”, a mai spus ministrul.

În cadrul conferinței de presă, ministrul Transporturilor Lucian Bode a anunțat că necesarul de  investiţii în infrastructura de transport a României se ridică la 73 de miliarde de euro în perioada 2020-2030.

Amintim că șefii de stat sau de guvern, au ajuns luni noapte la un compromis cu privire la bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro și pachetului de relansare economică post-pandemie, a cărui anvelopă bugetară se ridică la 750 de miliarde de euro, în urma unor discuții-maraton care s-au prelungit pe durata a patru zile și patru nopți, în cadrul primului summit ”în persoană” a Consiliului European după izbucnirea pandemiei, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene.

Șeful statului a precizat că suma de aproape 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru proiecte europene, dând drept exemplu construcția de spitale, școli, modernizarea sistemelor publice, dar și reconstrucția economiei românești. 

Citiți și: 
Marcel Boloș explică cum va cheltui România cele 80 de miliarde de euro de la Bruxelles: Vor fi direcționate spre investiții, nu spre pensii și salarii
Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

Published

on

© Parlamentul României - Camera Deputaților/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară lansează un apel către Parlament pentru a-și relua rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români, potrivit unui comunicat postat pe Facebook.

„Guvernul interimar a blocat întreaga țară și se află în imposibilitatea de a pune capăt crizelor, care s-au suprapus în această perioadă. De aceea, singura soluție poate veni de la parlamentarii noștri, care trebuie să se trezească din indolența lor și să preia inițiativa legislativă”, se menționează în comunicat. 

De asemenea, PMP a transmis că în Parlament există legi care așteaptă de luni sau de ani de zile și care, printr-o mobilizare exemplară, pot trece prin plen și pot salva România.

„Criza pandemică înseamnă diferența dintre viață și moarte, iar proiectul noii legi a Sănătății, zace, de peste un an, în sertarele parlamentarilor. Inițiativele privind plafonarea prețurilor la energie electrică așteaptă la rând și e nevoie doar de un acord politic între partidele parlamentare pentru a trece prin plen”, a punctat Partidul Mișcarea Populară.

Potrivit comunicatului PMP, independența energetică a țării stă doar într-o înțelegere între partide pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, care să ducă la adoptarea legii off-shore și la deblocarea investițiilor marilor companii energetice.

„PMP cere Parlamentului, principala instituție a democrației, să dea dovadă de responsabilitate și să recâștige încrederea românilor, tocmai, într-un moment greu prin care trece țara noastră. Guvernul interimar are nevoie urgentă de cadrul legislativ necesar pentru a putea relua lupta cu criza pandemică, cu creșterea alarmantă a prețurilor la energie, la carburanți, la alimentele de bază, în plină iarnă”,  se adaugă în comunicat. 

Continue Reading

POLITICĂ

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

Published

on

© USR

Premierul desemnat Dacian Cioloş va depune luni la Parlament lista cu miniștrii propuși pentru cabinetul său monocolor și programul de guvernare al Uniunii Salvați România.

Biroul Naţional al USR şi Comitetul Politic al partidului au aprobat duminică lista membrilor guvernului propuşi de Dacian Cioloş şi programul de guvernare, conform unui comunicat al formațiunii remis CaleaEuropeană.ro. Decizia de a merge la procedurile din Parlament cu un guvern monocolor vine după ce USR nu s-a înțeles cu foștii parteneri de coaliție – PNL și UDMR – în vederea refacerii acesteia.

“USR este singurul partid care și-a asumat responsabilitatea guvernării și a venit cu plan concret de soluții și măsuri pentru combaterea pandemiei, rezolvarea crizei prețurilor și pentru punerea în aplicare a reformelor din PNRR. În plin val patru al pandemiei de COVID-19, România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline și acesta a fost obiectivul nostru, exprimat clar din momentul negocierilor pentru formarea noului executiv. Sperăm ca, în ultimul ceas, toate partidele parlamentare să dea dovada de responsabilitate și să nu mai prelungească actuala criza politică” a transmis USR, partidul cu a treia cea mai mare reprezentare în legislativul de la București.

Membrii cabinetului premierului desemnat de președintele Klaus Iohannis lunea trecută sunt:

Prim-ministru – Dacian Cioloș

Ministerul Finanțelor – Dragoș Pîslaru (fost ministru al muncii, actual europarlamentar)

Ministerul Afacerilor Interne – Alin Stoica (fost prefect al Capitalei)

Ministerul Afacerilor Externe – Dan Barna (fost viceprim-ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – George Cățean (fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mihai Goțiu (fost senator USR)

Ministerul Justiției – Stelian Ion (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Apărării Naționale – Nicu Fălcoi (deputat, președinte al Comisiei de control a activității SIE)

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Ionuț Moșteanu (liderul deputaților USR)

Ministerul Energiei – Cristina Prună (deputat)

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Oana Țoiu (deputat, fost secretar de stat în Ministerul Muncii)

Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă (fost ministru în Guvernul Cîțu)

Ministerul Culturii – Iulia Popovici (jurnalistă, critic de teatru și de film)

Ministerul Tineretului și Sportului – Tudor Pop (deputat)

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Monica Berescu (deputat)

Ministerul Educației – Corina Atanasiu (fost secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene)

Care este programul de guvernare?

USR a finalizat și programul de guvernare, pe care îl va prezenta tot luni în Parlament. Programul de guvernare, intitulat “Un guvern al responsabilității naționale” poate fi citit aici.

Printre măsurile propuse de USR în programul de guvernare se numără: un pact național pentru vaccinare, măsuri pentru reechilibrarea prețurilor la energie, desființarea SIIJ, reformarea CSM și prevalența dreptului european, digitalizarea sănătății, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și crearea unui fond pentru democrație, realizarea Codului patrimoniului și regândirea sistemului de finanțare culturală, alegeri locale în două tururi și Parlament cu 300 de aleși, desființarea inspectoratelor școlare, dezvoltarea industriei de apărare, prioritizarea achizițiilor militare în regim off-set, o nouă lege a sportului și strategia națională pentru tineri.

De asemenea, USR propune în domeniul infrastructurii de transport – măsura de investiţii în infrastructură rutieră – realizarea a 434 de kilometri de autostradă, 52 de staţii electrice, 625 de hectare perdele forestiere şi 18 parcări securizate cu ajutorul celor 3,095 de miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Pentru a putea fi validat, guvernul Cioloș are nevoie de 234 de voturi favorabile. În acest moment, după eșecul negocierilor cu PNL și UDMR, Dacian Cioloș se bazează doar pe cele 80 de voturi ale parlamentarilor USR dintr-un legislativ compus de 446 de membri.

Continue Reading

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA16 mins ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN34 mins ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ1 hour ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE2 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.3 hours ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending