Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Miniștrii statelor membre din sectorul sănătății, muncii și politicii sociale se reunesc astăzi, 15 iunie, în cadrul Consiliului EPSCO, ce are loc la Luxemburg. Astăzi, oficialii europeni vor dezbate rolul „consolidat” al Agenției Europene pentru Medicamente, situația epidemiologică din UE și accesul la medicamente și dispozitive medicale.

Miniștrii vor încerca să adopte o poziție a Consiliului privind normele de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea și gestionarea crizelor în ceea ce privește medicamentele și dispozitivele medicale. De asemenea, miniștrii vor evalua progresele înregistrate cu privire la propunerile de revizuire a regulamentului de înființare a Centrului european de prevenire și control al bolilor și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, potrivit comunicatului oficial. 

Accesul la medicamente și dispozitive medicale

Se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

Published

on

© European Communities, 1996

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi, care stabilește condițiile adecvate pentru colaborarea digitală dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, informează comunicatul oficial

Scopul este de a facilita comerțul internațional, de a scurta timpul de vămuire și de a reduce riscul de fraudă. Propunerea va contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți.

Eficiența vămuirii și a controalelor vamale este esențială pentru a permite desfășurarea fără probleme a schimburilor comerciale, asigurându-se totodată protecția cetățenilor, a întreprinderilor și a mediului în UE.

Odată ce ghișeul unic pentru vămi va fi pus în aplicare pe deplin, întreprinderile nu vor mai fi nevoite să prezinte documente mai multor autorități prin intermediul unor portaluri diferite. Mediul aferent ghișeului unic va permite autorităților vamale și altor autorități să verifice în mod automat dacă mărfurile în cauză respectă cerințele UE și dacă au fost îndeplinite formalitățile necesare.

La frontierele externe trebuie să se asigure respectarea a peste 60 de acte juridice nevamale ale UE, precum și a legislației nevamale naționale în domenii precum sănătatea și siguranța, mediul, agricultura, pescuitul, patrimoniul internațional și supravegherea pieței. Acest lucru necesită documente suplimentare pe lângă declarațiile vamale și afectează sute de milioane de mișcări de mărfuri în fiecare an.

Autoritățile statelor membre implicate în vămuirea mărfurilor la frontierele externe ale UE vor putea accesa informațiile electronice transmise de comercianți și vor putea face schimb de astfel de informații. Mediul aferent ghișeului unic pentru vămi va sprijini, de asemenea, verificarea automatizată a formalităților nevamale pentru mărfurile care intră sau ies din UE. Aceasta înseamnă că nu va mai fi necesar să se efectueze controale manuale ale documentelor pentru verificarea anumitor formalități nevamale.

Se preconizează că noile norme vor stimula fluiditatea comerțului transfrontalier și vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți, în special prin economisirea de timp și prin simplificarea și automatizarea vămuirii.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi trebuie să fie aprobat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a trece prin procedura de adoptare formală.

Comisia Europeană salută acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la inițiativa privind noul ghișeu unic al UE pentru vămuire, care facilitează schimbul de informații electronice transmise de comercianți între diferitele autorități implicate în vămuirea mărfurilor.

Ca pas următor, întreprinderile vor putea prezenta informațiile vamale și de reglementare necesare pentru importul, tranzitul sau exportul de mărfuri o singură dată, printr-un singur punct de intrare.

Respectând promisiunea președintei von der Leyen de a duce vămile UE la un nivel superior, inițiativa privind ghișeul unic al UE face parte dintr-un proiect ambițios de modernizare a controalelor vamale în următorul deceniu.

Planurile vizează facilitarea în continuare a schimburilor comerciale, îmbunătățirea controalelor de siguranță și de conformitate, sprijinirea tranziției digitale și ecologice și reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile și întreprinderile naționale.

Acordul dintre colegiuitori consolidează propunerea inițială a Comisiei, recunoscând în special responsabilitățile nefiscale ale autorităților vamale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Colegiuitorii de la Bruxelles au convenit ca depozitele subterane de gaze din statele UE să fie umplute la cel puțin 80% din capacitate înainte de iarna viitoare și la 90% înainte de iernile următoare

Published

on

© European Union, 2012

Un pas important pentru îmbunătățirea securității aprovizionării UE în contextul războiului din Ucraina a fost făcut astăzi, 19 mai, odată cu acordul politic provizoriu la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European cu privire la legislația privind depozitarea gazelor. Propunerea de regulament vizează să asigure că capacitățile de stocare din UE sunt umplute înainte de sezonul de iarnă și pot fi împărțite între statele membre într-un spirit de solidaritate.

Colegislatorii au convenit, în timpul negocierilor interinstituționale, că depozitele subterane de gaze de pe teritoriul statelor membre ar trebui să fie umplute la cel puțin 80% din capacitatea lor înainte de iarna 2022/2023 și la 90% înainte de următoarele perioade de iarnă. Uniunea va încerca în mod colectiv să asigure umplerea a 85% din capacitatea de stocare subterană a gazelor în 2022. Obligația de umplere va fi limitată la un volum de 35% din consumul anual de gaze al statelor membre din ultimii cinci ani, pentru a evita un impact disproporționat asupra anumitor state membre cu o capacitate de stocare semnificativă.

Acordul provizoriu prevede, de asemenea, că statele membre ar putea îndeplini parțial obiectivul de 90% prin luarea în considerare a stocurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) sau de combustibili alternativi stocate în instalații.

Întrucât nu toate statele membre dispun de instalații de depozitare pe teritoriul lor, colegiuitorii au convenit că statele membre care nu dispun de instalații de depozitare vor avea acces la rezervele de depozitare a gazelor din alte state membre. Pentru a împărți povara financiară a obligațiilor de umplere, statele membre care nu dispun de instalații de stocare subterană vor utiliza o capacitate de stocare corespunzătoare la 15% din consumul lor anual de gaze din ultimii cinci ani. Ca alternativă, statele membre pot organiza instituirea unui mecanism alternativ de partajare a sarcinii.

Colegislatorii au decis asupra unui sistem de „traiectorie de umplere”, care va permite o monitorizare continuă pe parcursul sezonului de umplere. În 2022, traiectoriile vor fi stabilite în regulament cu o marjă de flexibilitate de 5%. Începând din 2023, traiectoriile vor fi propuse de statele membre și stabilite prin acte de punere în aplicare adoptate de Comisie.

Consiliul și Parlamentul au convenit, de asemenea, asupra certificării obligatorii a tuturor operatorilor de sisteme de stocare pentru a evita riscurile potențiale de influență externă asupra infrastructurilor critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie și alte interese esențiale de securitate. Certificarea va acorda prioritate instalațiilor de stocare mai mari și instalațiilor de stocare care au fost umplute recent la niveluri constant scăzute. Statele membre vor avea la dispoziție 150 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului pentru a certifica instalațiile prioritare și 18 luni pentru certificarea celorlalte instalații. Operatorilor necertificați li se va cere să renunțe la proprietatea sau controlul instalațiilor de depozitare.

Consiliul și Parlamentul au mai convenit să adauge o referință privind diversificarea furnizorilor de gaze și reducerea dependenței energetice a UE într-un considerent al regulamentului. De asemenea, au adăugat utilizarea achizițiilor comune de gaze în lista măsurilor pe care statele membre le pot lua pentru a asigura obiectivele de umplere. Lista conține, printre altele, stimulente financiare, instrumente care impun furnizorilor de gaze să stocheze volume minime de gaze în instalațiile de înmagazinare și instrumente care impun deținătorilor de capacități de înmagazinare să utilizeze sau să elibereze capacitățile rezervate neutilizate.

Totodată, colegiuitorii au convenit ca obligațiile de umplere să expire la 31 decembrie 2025, în timp ce obligațiile de certificare vor continua după această dată. Aceștia au decis, de asemenea, să acorde o derogare Ciprului, Maltei și Irlandei, atât timp cât acestea nu sunt interconectate direct cu sistemul de gaze al altor state membre.

La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat propunerea sa privind o politică europeană de depozitare a gazelor naturale. Propunerea modifică două regulamente existente privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele de transport al gazelor naturale.

La 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze lucrul la propunerile Comisiei, ținând seama în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu capacități de stocare semnificative, pentru a asigura un echilibru corect. Consiliul European a considerat că reaprovizionarea stocurilor de gaze din întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul a convenit asupra unui mandat de negociere cu Parlamentul European la 10 mai, iar cele două instituții au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale din 19 mai.

Consiliul și Parlamentul trebuie acum să adopte în mod oficial acordul politic provizoriu. În cadrul Consiliului, acordul politic provizoriu va fi supus mai întâi aprobării Comitetului Reprezentanților Permanenți. Acordul va fi apoi adoptat în primă lectură de către Parlamentul European și apoi de către Consiliu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

Published

on

© European Union, 2022

Rezultatul analizei noastre privind deficitul de investiții în domeniul apărării este că europenii trebuie să cheltuiască împreună mai mult și mai bine, consideră Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a participat marți la Consiliul Afaceri Externe (CAE) unde au fost abordate aspectele legate de apărarea europeană.

”A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine”, a completat oficialul european. 

Consiliul Afaceri Externe a avut abordat în cadrul reuniunii punerea în aplicare a Busolei Strategice, document ce conține peste 80 de acțiuni concrete și termene exacte de realizare a acestora, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la finalul anului 2022.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, discuțiile s-au axat în principal pe modul în care UE își poate adapta misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și le poate face mai eficace.

Dialogul a evidențiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de o formare mai bine orientată, de asistență, de echipamente și de adaptabilitate la mediul de securitate, de exemplu, prin posibile sarcini executive. În plus, miniștrii au subliniat importanța prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente încă dinainte de izbucnirea unui conflict, eventual în echipe mai mici și mai agile.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. Acesta din urmă i-a informat pe miniștri cu privire la situația de pe teren și la nevoile armatei ucrainene pe care UE continuă să o sprijine.

Înaltul Reprezentant a subliniat că sprijinul UE face diferența pe câmpul de luptă și că UE trebuie să susțină efortul și să refacă resursele și stocurile ucrainene.

El a anunțat, de asemenea, că o tranșă suplimentară de 500 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace va ridica în curând la 2 miliarde de euro sprijinul militar total al UE pentru forțele armate ucrainene de la începutul invaziei ruse.

Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) își va relua activitatea la Kiev și a dezvoltat două direcții de lucru suplimentare, legate de sprijinirea gestionării frontierelor și de investigarea și urmărirea penală a crimelor de război.

Comitetul director al Agenției Europene de Apărare

Comitetul director ministerial al Agenției Europene de Apărare (AEA) s-a reunit înaintea reuniunii Consiliului.

Acesta a discutat analiza ”Scoping EU defence investment gaps” (Analiza lacunelor de investiții în domeniul apărării în UE) pe care agenția a realizat-o ca urmare a sarcinii date de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale de la Versailles din 10-11 martie 2022. În plus, Comitetul director a aprobat înființarea unui Hub european pentru inovare în domeniul apărării (HEDI) în cadrul AEA.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan prin care va dobândi un nou rol revoluționar în domeniul apărării, ajutând țările membre să își coordoneze cheltuielile militare în creștere, anunță Politico Europe.

Confruntându-se cu acest continent care se remilitarizează, oficialii și diplomații au declarat că planul ”Defense-EU” de miercuri ar încerca să acorde Bruxelles-ului un rol în asigurarea unei mai mari eficiențe în ceea ce privește cheltuielile cu armele, permițând cumpărătorilor europeni să se grupeze pentru a avea o influență pe piață.

În concordanță cu ambițiile Europei pentru o mai mare ”autonomie strategică”, oficialii UE au insistat asupra faptului că pachetul va avea o componentă industrială puternică.

Se așteaptă ca o piesă centrală a anunțului să fie o evaluare de către Comisie a ”deficitelor de investiții în domeniul apărării” ale Europei.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA12 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA12 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA17 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.18 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU19 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending