Connect with us

SĂNĂTATE

ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Published

on

© Alina Culcea/ ARPIM

Alina Culcea, președinta Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), trage un semnal de alarmă în urma studiului anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), potrivit căruia românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a arătat din nou că inovația salvează vieți și poate salva o lume întreagă, dacă ajunge la timp la pacienți. În acest proces, fiecare zi contează!  Din nefericire, accesul medicamentelor noi pe piață are loc în continuare într-un sistem impredictibil. În 2020, s-au făcut progrese importante –  70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite din România, însă fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene. Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice (în special legate de publicarea hotărârilor de guvern și a protocoalelor de prescriere) și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viața cu o calitate scăzută sau chiar timp pierdut în unele cazuri, atunci când vorbim de patologii grave”, a declarat Alina Culcea.

Publicat ieri, studiul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT survey – , realizat în parteneriat cu IQVIA, a arătat că, în Europa, pacienții pot aștepta  între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament, potrivit ARPIM.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

  • Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre m edicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.
  • Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418, Bulgaria 692).
  • Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

În privința ariilor terapeutice, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.

Chiar astăzi, 26 mai, se va dezbate în Comisia pentru Sănătate publică a Parlamentului European, Strategia farmaceutică pentru Europa, ce are ca obiectiv să elimine aceste inegalități în rândul pacienților.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.


Există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) semnalează într-un studiu că un număr semnificativ de medicamente nu sunt disponibile pe toate piețele Uniunii Europene: „Aceste întârzieri și indisponibilitatea medicamentelor dăunează pacienților”

„Cele mai recente date arată că există o diferență de aproximativ 504 de zile de așteptare între piețele UE. Un medicament nou poate ajunge în Germania în 127 zile și același medicament să ajungă în Polonia peste 823 de zile”, potrivit EFPIA.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

FONDURI EUROPENE

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

Published

on

© Fundația pentru SMURD

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, și Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General de Aviație, în calitate de beneficiar, au semnat luni contractul de finanțare pentru proiectul Air Ambulance, prin intermediul căruia România va achiziționa două avioane noi mediu curier, capabile să transporte minim 2 pacienți în stare critică, pe o rază de 2.000 km, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul contribuie la îmbunătățirea capacității de reacție la dezastre, prin dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace aeriene moderne pentru transport medical pe distanțe medii și mari.

Datorită noilor achiziții, se va reduce timpul mediu de răspuns al intervențiilor de urgență, de la 12.52 minute la 12.05 minute.

“Pentru noi, sănătatea românilor este prioritară. Achiziționarea acestor două avioane medicale este foarte importantă pentru sistemul sanitar din România, dar mai ales pentru pacienții aflați în pericol”, a declarat Cristian Roman, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Avioanele vor fi operate de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu, Băneasa, raza de acțiune din acest punct fiind pe aproape întreg teritoriul european.

Valoarea totală a proiectului este de 148.039.178,09 lei. Beneficiar este Inspectoratul General de Aviație, din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății propune reglementări pentru asigurarea disponibilității unor medicamente esențiale pentru pacienții din România

Published

on

© captură video/ Ministerul Sănătății - video

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a semnat ieri, 24 iunie, ordinul prin care se modifică normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, astfel încât să se asigure disponibilitatea pe piața din România a unor medicamente esențiale pentru pacienți, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Prin noile reglementări, se introduce o nouă categorie de produse farmaceutice, medicamentele esențiale, pentru care prețul maximal aprobat va fi media celor mai mici trei prețuri din statele din Europa aflate în grupul de țări de comparație, în loc de cel mai mic preț, cum este în prezent.

Lista medicamentelor esențiale urmează să fie aprobată prin ordin al ministrului Sănătății în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestor modificări. Pentru ca un medicament să fie considerat esențial este nevoie să întrunească două condiții, să se afle pe cea mai recentă listă de medicamente esenţiale recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii și să se regăsească pe lista de medicamente decontate 100% de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât povara financiară asupra pacientului să fie zero.

„Prin aceste modificări, asigurăm disponibilitatea unor medicamente esențiale pentru pacienții din România. Pentru medicamentele pentru care există autorizație de punere pe piață în România, pericolul de retragere din țară se diminuează considerabil și, totodată, piața din România devine atractivă pentru medicamentele esențiale care nu au autorizație de punere pe piață în acest moment, scopul fiind de a asigura stocuri adecvate și continue de medicamente în farmacii și spitale”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Totodată, noile reglementări prevăd transmiterea în format electronic către Ministerul Sănătății, de către deținătorii de autorizații de punere pe piață, a datelor privind prețurile din cataloagele țărilor de comparație, în locul trimiterii copiilor xerox ale respectivelor cataloage.

„Această măsură este menită să debirocratizeze la nivelul Ministerului Sănătății procesul de corecție a prețului, să asigure o mai mare acuratețe a datelor și să reducă timpii de procesare a corecției prețurilor”, a mai declarat Ioana Mihăilă.

Ordinul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

Citiți și: Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Continue Reading

ROMÂNIA

Liderii comisiilor de sănătate din Parlament și negociatorul Programului de sănătate al UE susțin prioritizarea insuficienței cardiace printr-un program național de sănătate

Published

on

© Photo Collage

Material realizat de Andreea Radu și Robert Lupițu

Insuficiența cardiacă trebuie să fie considerată o prioritate în cadrul domeniului sănătății, inclusiv prin crearea unui program național de sănătate și a unui program național de finanțare care să fie sprijinit și prin mecanisme europene, a fost mesajul transmis la unison de principalii decidenți politici din domeniul sănătății, în cadrul unei dezbateri organizate marți, la Palatul Parlamentului, de Societatea Română de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.

4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar 1 din 2 persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani, relevă un studiu consacrat insuficienței cardiace care a reprezentat un punct de pornire al dezbaterii “În inima problemei” și în cadrul căreia organizațiile reunite au propus decidenților politici soluții pentru accesul pacienților la diagnostic și tratament.

La eveniment au participat, fie în persoană, fie în format online, principalii decidenți politici de la nivelul Parlamentului național, respectiv liderii comisiilor pentru sănătate din Camera Deputaților și din Senat, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și reputați experți în domeniul bolilor cardiovasculare. De asemenea, a fost reprezentat și nivelul european de decizie, prin participarea europarlamentarului Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene (EU4Health) și responsabilul PE în relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

© Guvernul României

Nelu Tătaru (PNL), președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a scos în evidență faptul că “insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de  puternic asupra stării de sănătate a pacienților”.

“Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii”, a transmis el, într-un mesaj adresat în cadrul dezbaterii.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În continuare, Florin Buicu (PSD), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a subliniat că “există o diferență între indicatorul la nivel european în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă și valoarea acestui indicator în România” și a insistat pe creșterea nivelului de finanțare a sănătății.

“Este obligația noastră, este obligația autorităților ca prin toate demersurile pe care le facem să îmbunătățim acest indicator. Lucrurile concrete se pot face relativ simplu, dar sănătatea trebuie să fie considerată o prioritate. Sper ca în afară de COVID-19, sănătatea să fie prioritară pentru România. Ca să fie prioritară înseamnă să alocăm bani atât din bugetul de stat, dar să putem prevedea bani și pentru programele finanțate de Casa de Asigurări. Finanțarea publică a sănătății în România este pe ultimele locuri la nivel european. Transferurile care se fac din bugetul de stat către asigurări ar trebui să fie mult mai mari față de sumele care în momentul de față ajung în asigurări”, a spus Buicu.

© Dezbatere – “În inima problemei”

Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a pledat pentru edificarea unei strategii naționale pentru insuficiență cardiacă, și nu doar a unui program național care să identifice soluții de finanțare.

“O să reiterăm demersul de adresare a principalilor factori de risc. 40% din dovada de boală din România este datorată unor factori de risc evitabili, care unii dintre ei pot fi amendați legislativ sau prin angajament politic pentru niște politici publice sau strategii naționale. Din punct de vedere al substratului financiar, are un profil social. Doar 39 din 100 de asigurați plătesc CASS. Sunt necesare decizii politice care să amelioreze această deficiență structurală, pentru că nevoile sunt din ce în ce mai mari”, a precizat Wiener.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În finalul dezbaterii, europarlamentarul Cristian Bușoi a spus că domeniul sănătății va fi și va rămâne pentru o perioadă lungă de timp o prioritate de politică publică la nivel european, fiind de părere că bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate

“Nu a fost această situație în trecut, dar pandemia de COVID-19, așteptările populației, așteptările cetățenilor europeni au dus la a pune sănătatea printre prioritățile de politică publică, fără a pune în pericol atribuțiile de la nivel național, organizarea sistemelor de sănătate rămânând în continuare în mod evident principala responsabilitatea a statelor membre. Bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate, pentru că reprezintă o povară importantă pentru sistemele de sănătate. În mod special, în programul EU4Health se vor finanța acțiuni de prevenție, strategii de sănătate și anumite proiecte de digitalizare. În bolile cardiovasculare prevenția poate juca un rol important, acțiunile de prevenție pot schimba radical situația”, a afirmat Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru programul EU4Health.

Un studiu de percepție realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 țări din Europa și din lume, incluzând România (august 2020), a reliefat că românii nu cunosc simptomatologia și riscurile asociate insuficienței cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.

Pentru a fi eficient, un Program Național de Insuficiență Cardiacă ar trebui să conțină: standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii; abordare multidisciplinară și integrată; măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.

Participanții la dezbatere au scos în evidență faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenția insuficienței cardiace, pe diagnosticul precoce și pe oportunitatea pe care noile opțiuni terapeutice, administrate încă din stadiile inițiale, le pot oferi pacienților cu insuficiență cardiacă. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.

© Dezbatere – “În inima problemei”

”Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții – pacienți, medici, autorități – soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil” este apelul făcut de inițiatorii acestui proiect, la finalul dezbaterii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu5 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.6 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL7 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO8 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.9 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA9 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending