Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță și-a lansat raportul de activitate pentru cel de-al doilea an de mandat în Parlamentul European

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a lansat miercuri, 26 mai 2021, raportul de activitate privind cel de-al doilea an al mandatului său: „Așa cum v-am obișnuit, la fiecare sfârșit de an de mandat fac un exercițiu real de transparență și vă prezint în detaliu cele mai importante subiecte pe care lucrez în Parlamentul European”, se precizează într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Nicu Ștefănuță detaliază în raportul său de activitate ce a făcut concret din poziția de membru în Comisia pentru Bugete și în Comisia de Mediu și Sănătate Publică ale Parlamentului European: „Anul acesta a fost despre pandemia de COVID-19. De-a lungul anului, am direcționat toate armele noastre înspre a face viața oamenilor mai bună – de la accesul la echipamente medicale, la vaccinuri, la relaxare și libertăți. Am văzut oportunitate în criză și am contribuit la zidirea unei adevărate și solide politici europene de sănătate, care nu exista înainte”.

Ca raportor din partea grupului Renew Europe, Nicu Ștefănuță a contribuit la crearea de rezerve europene de echipamente de intervenție, de medicamente și echipament medical de protecție, asigurarea unui răspuns european colectiv, direct și rapid în caz de dezastre.

În plină criză sanitară, muncitorii români din industria prelucrătoare de carne și din agricultură din Germania se aflau în nefasta situație de a nu a avea condiții de muncă suficient de sigure pentru a preveni infectarea cu noul coronavirus”. Nicu Ștefănuță a inițiat demersuri pe lângă Comisia Europeană, autoritățile germane, diplomația română din Germania și chiar și pe lângă patronii de abatoare din Germania pentru a solicita implementarea măsurilor obligatorii de prevenire a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea unor condiții de muncă în siguranță. 

Sănătatea cetățenilor europeni este strict legată de sănătatea planetei noastre. Asta înseamnă ape mai curate, aer nepoluat, plastic mai puțin în oceane, păduri și animale protejate și alimente naturale. Planeta pe care trăim acum nu e doar a noastră, e ce vom lăsa moștenire copiilor și nepoților noștri”. Din poziția de membru în Comisia ENVI, Nicu Ștefănuță a făcut propuneri pentru un cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea defrișărilor la nivel mondial. De asemenea, contribuie la strategia pentru biodiversitate și zonele protejate și luptă pentru protejarea pădurilor seculare din Europa.

Politicile de sănătate, de mediu, cele educaționale sau de luptă pentru statul de drept nu pot deveni realitate fără bani suficienți. Anul acesta, în Comisia pentru Bugete, am luptat pentru triplarea bugetului programului de sănătate, EU4Health, de la 1,7 miliarde de euro la 5,1 miliarde de euro, și pentru dublarea bugetului alocat pentru România prin Fondul de Tranziție Justă – prin care România va primi 1,9 miliarde de euro pentru regiunile dependente de cărbune, precum Gorj și Hunedoara”, declară Nicu Ștefănuță.

În Comisia pentru Afaceri Externe, Nicu Ștefănuță a contribuit la creșterea bugetului pentru apărarea europeană, iar în calitate de vicepreședinte al Delegației pentru Relația cu SUA, continuă să susțină demersul cu privire la renunțarea vizelor de SUA pentru România.

Raportul de activitate al europarlamentarului Nicu Ștefănuță este însoțit și de un raport de transparență financiară, ambele fiind disponibile aici: https://stefanuta.ro/raportActivitate2/


Nicu Ștefănuță este europarlamentar al Alianţei USR PLUS, parte a grupului european Renew Europe.

În Parlamentul European este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite ale Americii, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), al Comisiei pentru Bugete (BUDG), sunt membru în Comisia Specială de Luptă împotriva Cancerului (BECA) și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe (AFET).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a negociat poziția Parlamentului European, care va servi drept bază pentru stabilirea cheltuielilor și nevoilor majore ale anului viitor.

Negocierile conduse de europarlamentarul român între diferitele grupuri politice au dus la un consens care a fost votat astăzi în Parlamentul European, cu o largă majoritate.

„Prioritățile mele sunt clare: relansarea economică prin fonduri europene și PNRR, sănătate, mediu și digitalizare, fonduri suficiente pentru Parchetul European, burse de studiu mai multe și mai generoase prin Erasmus+, bani pentru apărare și securitate, ajutor umanitar și financiar pentru Ucraina și țările care primesc refugiați”, a transmis Nicu Ștefănuță, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Deși costul exact al crizei refugiaților ucraineni și al impactului războiului din Ucraina pentru economia europeană nu este cunoscut încă, un lucru este cert: „UE trebuie să vină cu un sprijin financiar ambițios, să ajute statele membre și țările care găzduiesc refugiații să atenueze presiunea consecințelor asupra energiei, agriculturii, economiei și securității și acesta va fi rolul meu, să mă asigur că UE va ajuta cetățenii și statele membre care au cea mai mare nevoie de sprijin”, adaugă eurodeputatul.

Citiți și: Parlamentul European solicită ca bugetul UE pentru 2023 să fie „orientat spre viitor” și să abordeze consecințele războiului din Ucraina

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță vorbește, de asemenea, despre redresarea economică rapidă după pandemia de COVID-19, prin implementarea fără întârziere a PNRR și a fondurilor structurale. Statele membre riscă să piardă fondurile pentru anul 2022, precum și o parte din fondurile rămase din 2021 dacă programele operaționale nu vor fi aprobate de către Comisia Europeană până la finalul anului.

Bugetul UE va ajuta la investiții necesare în sănătate, în sectorul energetic, în digitalizare. Este vorba despre bani pentru reforme, care dacă vor fi bine cheltuiți, vor aduce beneficii cetățenilor Uniunii.

O altă prioritate a europarlamentarului Nicu Ștefănuță este ca Parchetul European să aibă fonduri suficiente pentru a recupera banii furați de corupți. În doar 7 luni de activitate, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a arătat că în România există suspiciuni pentru frauda cu TVA și fonduri europene de peste 1,3 miliarde de euro.

Pentru europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, tineretul a fost mereu o prioritate. Acesta luptă pentru burse mai multe și mai generoase pentru Erasmus+, dar și pentru ca studenții să primească banii necesari pentru transport și asigurarea cazării înainte de a pleca din țară, pentru ca niciun student să nu fie descurajat să aplice pentru aceste burse.

Nu în ultimul rând, pentru că Uniunea Europeană are un rol geopolitic important pe scena internațională, UE trebuie să ajute, prin bugetul anului 2023, statele din vecinătate, precum și țările care primesc refugiați din Ucraina. Bugetul 2023 trebuie, de asemenea, să ajute la consolidarea programelor de securitate și apărare, cum ar fi facilitarea mobilității militare sau creșterea bugetului pentru Fondul European pentru Apărare.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.


Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR și este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a negociat mai mulți bani pentru bugetul UE din 2023 și a obținut un acord în Comisia pentru Bugete

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate de Raportor General pentru bugetul UE pentru anul 2023, a negociat mai mulți bani pentru următorul an, având în vedere schimbările majore survenite în ultimele săptămâni.

„Negocierile conduse de Nicu Ștefanuță au condus la un acord votat ieri (16 martie) cu largă majoritate în cadrul Comisiei pentru Bugete a Parlamentului. Luna viitoare, acesta va fi votat de întreg Parlamentul European, în ședința plenară de la Strasbourg”, transmite deputatul într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Acordul reprezintă poziția Parlamentului European și va servi drept fundament pentru felul în care se vor derula cheltuielile și nevoile majore în 2023. Potrivit eurodeputatului român, procedura bugetară anuală nu va fi una obișnuită, ci dimpotrivă una cu totul excepțională, cum nu s-a mai întâmplat în istoria Uniunii Europene.

„Invazia Rusiei asupra Ucrainei, un stat independent, vine cu o multitudine de schimbări majore, deconsecințe economice, energetice, umanitare și de securitate. Mă voi lupta pentru ca tot ceea ce Putin încearcă să distrugă, Uniunea Europeană să reconstruiască mult mai temeinic și mai solid. În mod cert, UE va trebui să vină cu un pachet financiar ambițios, bine gândit, să ajute statele membre și țările care găzduiesc refugiații să atenueze perturbările produse în energie, agricultură, economie și securitate”, a declarat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

O altă prioritate aflată permanent pe agenda lui Nicu Ștefanuță este creșterea accesului egal al cetățenilor fiecărei țări UE la îngrijiri medicale în Uniune, prin creșterea fondurilor pentru programele europene pentru sănătate.

Accelerarea tranzițiilor verzi și digitale, tocmai pentru a reduce cât mai repede dependența energetică de gazul rusesc este, de asemenea, o urgență.

Raportul ia în considerare provocările demografice și nevoia de a sprijini tinerii prin programe specifice ca, de exemplu, Erasmus+, pentru a crea mai multe oportunități de studii și locuri de muncă pentru tineri.

Bugetul anului 2023 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19, dar și pentru a răspunde șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei.


Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR și este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere UE să activeze toate ajutoarele financiare, umanitare și militare posibile pentru Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR PLUS Nicu Ștefanuță (Renew Europe) s-a implicat în acțiunile de sprijin a Ucrainei încă de la declanșarea agresiunii militare a Rusiei, atât la nivel național, cât și la nivel european. Astfel, Nicu Ștefănuță se luptă în Parlamentul European pentru ca Uniunea Europeană să activeze toate ajutoarele financiare, umanitare și militare posibile pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru țările UE care se confruntă acum cu valurile de refugiați ucraineni, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a susținut inițiative prin care se solicită ajutorul Băncii Centrale Europene pentru a permite ucrainenilor schimbul valutar din moneda lor în euro. Un alt demers se referă la eliminarea taxelor de roaming pentru cetățenii ucraineni, pentru ca aceștia să poată păstra legătura cu familia din Ucraina, cu bărbații sau frații care au rămas să apere țara.

Încă din 1 martie, Nicu Ștefănuță a cerut ajutor financiar pentru Ucraina, prin intermediul Rezoluției adoptate de Parlamentul European cu privire la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei: “Între 2014-2020, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei peste 17 miliarde EUR. Acum, Uniunea s-a angajat să-și intensifice în mod definitoriu sprijinul financiar acordat Ucrainei, ca urmare a invaziei ruse din 24 februarie”, menționează Nicu Ștefănuță.

  • 280 milioane EUR (dintre care 120 de milioane EUR sub formă de granturi pentru consolidarea statului și reziliența Ucrainei);
  • Un împrumut de asistență macrofinanciară de urgență de 1,2 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să își acopere nevoile de finanțare externă în 2022;
  • Două măsuri de asistență pentru a finanța achiziționarea și livrarea de echipamente militare pentru forțele armate ale Ucrainei prin intermediul Facilității Europene pentru Pace (EPF). Acesta include 450 de milioane EUR în arme letale și 50 de milioane EUR în echipamente și provizii neletale (de exemplu, echipamente de protecție, truse de prim ajutor, combustibil).
  • 90 de milioane EUR în ajutor umanitar de urgență pentru civilii afectați de războiul din Ucraina, inclusiv pentru refugiații din Moldova.
  • Furnizarea de asistență prin Mecanismul UE de protecție civilă către Ucraina. Până în prezent, 22 de state membre au răspuns solicitării din partea Ucrainei, oferind peste 8 milioane de articole esențiale de îngrijire medicală și adăpost, cum ar fi truse de prim ajutor, corturi, echipamente de stingere a incendiilor, generatoare de energie și pompe de apă.

La 1 martie, în timpul dezbaterii plenare extraordinare din Parlamentul European, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat 500 de milioane EUR de la bugetul UE pentru a face față consecințelor umanitare ale războiului, atât în Ucraina, cât și pentru persoanele care fug din țară.

În cadrul dezbaterii în plen, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus o conferință a donatorilor pentru Ucraina.

În aceeași zi, Banca Mondială a anunțat un pachet de ajutor de urgență de 3 miliarde USD pentru Ucraina, iar Fondul Monetar Internațional a declarat că ia în considerare solicitarea Ucrainei de finanțare de urgență.

„Toate aceste ajutoare sunt binevenite pentru următoarele zile sau săptămâni, însă este nevoie de un răspuns și mai ambițios care să ia în calcul toate implicațiile acestei crize în funcție de evoluția agresiunii militare din Rusia, de la sprijinul refugiaților pe termen scurt, mediu și lung, până la implicațiile sancțiunilor asupra economiei europene și asupra facturilor la energie”, declară Nicu Ștefănuță.

„Lumea, așa cum o știm, se pregătește să intre într-o noua eră, mai nesigură, însă de data aceasta avem șansa să ne aflăm de partea bună a istoriei, în cea mai puternică Alianță. Fără pace și fără siguranță nu poate să existe democrație și prosperitate, ori exact acestea sunt prioritățile noastre”, adaugă eurodeputatul Nicu Ștefănuță, în contextul negocierilor grele pentru bugetul UE pentru 2023, ale cărei priorități vor fi votate pe 16 martie 2022.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

NATO14 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi14 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA14 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO15 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA15 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

U.E.20 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending