Connect with us

FONDURI EUROPENE

VIDEO Premierul Florin Cîțu a prezentat PNRR în Parlament: Este garanția pe care o dau românilor că vom reduce decalajele. România va atrage 29,2 miliarde de euro în cinci ani

Published

on

© Guvernul României

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost elaborat la nivelul UE ca urmare a crizei economice provocate de pandemia de COVID, un plan diferit, întrucât, pe lângă componenta de investiţii, include şi reforme asumate de fiecare ţară în parte, a declarat, miercuri, în Parlament, premierul Florin Cîţu, asigurând că România va atrage 29,2 miliarde de euro prin acest plan și că acesta este garanția că vor fi reduse decalajele.

“Am văzut în spaţiul public foarte multe interpretări eronate, unele dintre aceste întreţinute artificial cu intenţie, dar toţi românii trebuie să ştie că este un program diferit de ce am avut noi până acum din banul public. Este un program care a apărut într-un moment dificil, toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, şi este un plan care a apărut ca răspuns la această criză. Liderii Europei s-au uitat şi au văzut cum a reacţionat economia UE, fiecare ţară în parte, la acest şoc care a fost pandemia, care pentru unele ţări din UE continuă, şi au venit cu acest plan de investiţii. Este un plan diferit pentru că, pe lângă investiţii, de care toate ţările UE au nevoie, investiţii targetate pentru redresare şi rezilienţă, acest plan vine şi cu o parte de reformă şi asta este partea diferită faţă de ceea ce am avut până acum”, a afirmat Florin Cîţu în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, informează Agerpres.

El a indicat că o parte importantă este componenta verde și digitalizare, iar o altă parte, reformele. “Sunt două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Aici avem și niste procente foarte clare: 37% pentru economia verde și 20% pentru digitalizare”, a spus premierul.

Acest Plan este un plan care garantează că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de acum încolo. Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor. România, prin acest program, atrage 29,2 miliarde de euro în cinci ani de zile. (…) România va continua să corecteze greșelile din trecut. Aceste reforme le garantează partenerilor că România e pe drumul cel bun“, a asigurat el.

Florin Cîțu a mai arătat că acest program este “garanția pe care o dau românilor că vom reduce decalajele”. “În această guvernare vom trece Carpații cu autostradă”, a mai transmis el.

Premierul a adăugat că planul a fost aprobat de toate partidele politice atât în Comisia Europeană, cât şi în Parlamentul European.

“O parte de reformă pe care fiecare guvern şi-o asumă transparent, iar planul în această formă, cu cele două componente, de reformă şi de investiţii, care sunt conectate. Nu poţi să faci reformă fără investiţii şi investiţii fără reformă, a fost aprobat de toate partidele politice în Comisia Europeană, de toţi reprezentanţii – şi de socialişti, şi de dreapta şi în Parlamentul European. Deci, acolo nu a existat niciun fel de discuţie, este un plan aprobat la nivel european pe care noi îl implementăm în România”, a mai declarat Cîţu.

El a adăugat că mai sunt câteva lucruri care diferă faţă de ceea ce era până acum cu absorbţia fondurilor europene.

“Un criteriu foarte important: toate investiţiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până-n 2026, asta înseamnă că sunt proiecte mature (…) iar dacă nu le finalizăm, pierdem banii”, a subliniat Cîţu.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență prin intermediul căruia România va putea accesa 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Decizia, anunțată de președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, a fost luată după o serie de tensiuni între coaliția de la putere și opoziție, PSD amenințând că va intra în grevă parlamentară dacă Guvernul nu prezintă PNRR în Parlament.

Pentru a dezamorsa această situație, prim-ministrul Florin Cîțu s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul PSD Marcel Ciolacu, iar specialiștii social-democrațiilor au primit acces din partea Ministerului și Investițiilor Europene la documentele de lucru ale PNRR.

După dezbaterea din plen, Parlamentul va supune la vot și decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene prin care Comisia Europeană va creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi pentru operaţiuni de împrumut în cadrul fondului Next Generation EU. Potrivit unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis încă din luna februarie, prin care solicită Parlamentului să ratifice sistemul de resurse proprii, nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.

România se numără printre ultimele patru state membre ale Uniunii Europene care nu au ratificat încă această decizie, necesară pentru ca Uniunea Europeană să poată accesa instrumentele financiare menite să susțină Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

PSD a boicotat în luna martie votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că parlamentarii social-democrați nu vor aproba această decizie până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Ambele situații au fost discutate intens între Bruxelles și București. În luna aprilie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a răspuns unei scrisori adresate de liderul PSD Marcel Ciolacu, precizând că executivul european așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Totodată, întâlnirile dintre Guvern și reprezentanții PSD au avut loc ca urmare a vizitei premierului Florin Cîțu la Bruxelles în urma cărora șeful executivului a spus că România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Pentru a face posibilă operaţionalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe pieţele de capital, în numele statelor membre.

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: “bugetul este finanţat integral din resurse proprii”.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituţia României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii şi adoptării de către Parlament în procedură de urgenţă a proiectului de lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, înaintea vizitei Ursulei von der Leyen la București pentru aprobarea PNRR: Guvernul este pregătit să atragă fondurile și determinat să aplice programele de reformă

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prim-ministrul Florin Cîțu va avea luni, 27 septembrie, o întrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizita la București a înaltului oficial european având loc în contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul Florin Cîțu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele României, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună.

Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

Published

on

© European Union, 2019

Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a participat marți, 21 septembrie 2021, alături de Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului, la lansarea a patru proiecte cu o valoare totala de 16,8 milioane lei din fonduri europene, care vor sprijini 1.680 tineri care nu mai sunt la școală și nici nu lucrează să reintre în învățământ și să se pregătească pentru un loc de muncă, prin programe de tip „A doua Șansă”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Segmentul NEETS este estimat, în România, la 400.000 tineri. Programul Operațional Capital Uman (POCU) are fonduri dedicate pentru acest segment, de 561 milioane euro. 

„Avem datoria de a-i ajuta pe acești tineri cu situație dificilă să ajungă să aibă un trai decent aici, în țară. Ei dețin totodată un potențial imens pentru economie. Gândiți-vă ce ar însemna ca ei să ajungă să lucreze aici, în țară, acum când este atâta nevoie de forță de muncă. Prin proiectele pe care le lansăm în această perioadă, ajungem la un număr semnificativ de tineri NEETS și vor mai urma”, a spus Csilla Hegedüs, secretar de stat în MIPE. 

„Așa cum știm, criza economică cauzata de pandemie a dus la un nivel și mai ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Integrarea pe piața muncii, unul dintre primii lor pași spre o viață autonomă, a devenit din ce în ce mai problematică, implicând calificări din ce în ce mai înalte, flexibilitate și multă răbdare în parcurgerea tuturor etapelor procesului de angajare. Având în vedere aceste realități, Ministerul Tineretului și Sportului caută în permanență noi instrumente pentru incluziunea tinerilor NEET și modalități de monitorizare și analiză a prevalenței vulnerabilității și a dezangajării tinerilor pe piața muncii, pentru a veni în sprijinul lor. Ne dorim ca prin proiectele pe care le lansăm acum, în patru dintre ele MTS fiind pentru prima dată lider, să oferim acea mână de ajutor care le poate oferi șansa unui viitor mai senin”, a declarat Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului. 

România se plasează în primele cinci poziții din Europa, după Italia, Bulgaria, Grecia și Croația în ceea ce privește numărul tinerilor care fac parte din categoria NEETs.

Fenomenul părăsirii timpurii a școlii, în special în rândul tinerilor ce provin din medii defavorizate, se traduce într-o rată mare a șomajului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, dificultățile întâmpinate de tinerii NEETs accentuându-se în contextul crizei sanitare.

Mai mult, deși în România este estimat un număr total de 400.000 tineri NEET, în prezent doar o mică parte dintre aceștia (aproximativ 15%) sunt înregistrați în baza de date a ANOFM, iar mai puțin de 1% primesc indemnizație de șomaj. 

Prin proiectele lansate astăzi, cei 1. 680 tineri din diferite regiuni se pot întoarce la educație prin programe de tip „A doua șansă”. Dintre aceștia, 10% vor fi din minoritatea roma, iar 30% din mediul rural, tinerii aparținând acestor grupuri fiind cei mai afectați de fenomenul părăsirii timpurii a sistemului educațional. 

Programele de tip „A doua șansă” le oferă posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu, fără a fi nevoiți să-şi întrerupă alte activități în care sunt angrenați. Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională. 

Finanțările europene acordate de MIPE abordează sprijinul pentru tinerii NEETS din mai multe unghiuri, de la finalizarea educației, la antreprenoriat și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv subvenții pentru angajatori. 

La începutul acestei luni, alte 99 proiecte POCU dedicate tinerilor NEETS au fost aprobate și o parte deja semnate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acestea vizează măsuri de sprijin și consiliere pentru orientare profesională pentru 60.000 persoane, iar 1.500 vor fi ajutați să își deschidă propria afacere cu fonduri de câte 25.000 euro.

Totodată, pentru aceeași categorie de tineri, MIPE a lansat în consultare publică luni, 20 septembrie, Ghidul pentru acordarea de subvenții angajatorilor care angajează tineri NEETs, inclusiv monitorizarea obligațiilor asumate de angajatori. Beneficiari vor fi 11.500 de tineri iar valoarea totală este de 70 milioane euro. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.14 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.15 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța16 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

U.E.19 hours ago

Țările Med5 cer UE o ”împărțire echitabilă a responsabilității” privind migrația: Combaterea migrației ilegale trebuie să se concentreze pe prevenirea la sursă

U.E.21 hours ago

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending