Connect with us

FONDURI EUROPENE

VIDEO Premierul Florin Cîțu a prezentat PNRR în Parlament: Este garanția pe care o dau românilor că vom reduce decalajele. România va atrage 29,2 miliarde de euro în cinci ani

Published

on

© Guvernul României

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost elaborat la nivelul UE ca urmare a crizei economice provocate de pandemia de COVID, un plan diferit, întrucât, pe lângă componenta de investiţii, include şi reforme asumate de fiecare ţară în parte, a declarat, miercuri, în Parlament, premierul Florin Cîţu, asigurând că România va atrage 29,2 miliarde de euro prin acest plan și că acesta este garanția că vor fi reduse decalajele.

“Am văzut în spaţiul public foarte multe interpretări eronate, unele dintre aceste întreţinute artificial cu intenţie, dar toţi românii trebuie să ştie că este un program diferit de ce am avut noi până acum din banul public. Este un program care a apărut într-un moment dificil, toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, şi este un plan care a apărut ca răspuns la această criză. Liderii Europei s-au uitat şi au văzut cum a reacţionat economia UE, fiecare ţară în parte, la acest şoc care a fost pandemia, care pentru unele ţări din UE continuă, şi au venit cu acest plan de investiţii. Este un plan diferit pentru că, pe lângă investiţii, de care toate ţările UE au nevoie, investiţii targetate pentru redresare şi rezilienţă, acest plan vine şi cu o parte de reformă şi asta este partea diferită faţă de ceea ce am avut până acum”, a afirmat Florin Cîţu în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, informează Agerpres.

El a indicat că o parte importantă este componenta verde și digitalizare, iar o altă parte, reformele. “Sunt două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Aici avem și niste procente foarte clare: 37% pentru economia verde și 20% pentru digitalizare”, a spus premierul.

Acest Plan este un plan care garantează că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de acum încolo. Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor. România, prin acest program, atrage 29,2 miliarde de euro în cinci ani de zile. (…) România va continua să corecteze greșelile din trecut. Aceste reforme le garantează partenerilor că România e pe drumul cel bun“, a asigurat el.

Florin Cîțu a mai arătat că acest program este “garanția pe care o dau românilor că vom reduce decalajele”. “În această guvernare vom trece Carpații cu autostradă”, a mai transmis el.

Premierul a adăugat că planul a fost aprobat de toate partidele politice atât în Comisia Europeană, cât şi în Parlamentul European.

“O parte de reformă pe care fiecare guvern şi-o asumă transparent, iar planul în această formă, cu cele două componente, de reformă şi de investiţii, care sunt conectate. Nu poţi să faci reformă fără investiţii şi investiţii fără reformă, a fost aprobat de toate partidele politice în Comisia Europeană, de toţi reprezentanţii – şi de socialişti, şi de dreapta şi în Parlamentul European. Deci, acolo nu a existat niciun fel de discuţie, este un plan aprobat la nivel european pe care noi îl implementăm în România”, a mai declarat Cîţu.

El a adăugat că mai sunt câteva lucruri care diferă faţă de ceea ce era până acum cu absorbţia fondurilor europene.

“Un criteriu foarte important: toate investiţiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până-n 2026, asta înseamnă că sunt proiecte mature (…) iar dacă nu le finalizăm, pierdem banii”, a subliniat Cîţu.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență prin intermediul căruia România va putea accesa 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Decizia, anunțată de președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, a fost luată după o serie de tensiuni între coaliția de la putere și opoziție, PSD amenințând că va intra în grevă parlamentară dacă Guvernul nu prezintă PNRR în Parlament.

Pentru a dezamorsa această situație, prim-ministrul Florin Cîțu s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul PSD Marcel Ciolacu, iar specialiștii social-democrațiilor au primit acces din partea Ministerului și Investițiilor Europene la documentele de lucru ale PNRR.

După dezbaterea din plen, Parlamentul va supune la vot și decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene prin care Comisia Europeană va creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi pentru operaţiuni de împrumut în cadrul fondului Next Generation EU. Potrivit unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis încă din luna februarie, prin care solicită Parlamentului să ratifice sistemul de resurse proprii, nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.

România se numără printre ultimele patru state membre ale Uniunii Europene care nu au ratificat încă această decizie, necesară pentru ca Uniunea Europeană să poată accesa instrumentele financiare menite să susțină Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

PSD a boicotat în luna martie votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că parlamentarii social-democrați nu vor aproba această decizie până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Ambele situații au fost discutate intens între Bruxelles și București. În luna aprilie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a răspuns unei scrisori adresate de liderul PSD Marcel Ciolacu, precizând că executivul european așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Totodată, întâlnirile dintre Guvern și reprezentanții PSD au avut loc ca urmare a vizitei premierului Florin Cîțu la Bruxelles în urma cărora șeful executivului a spus că România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Pentru a face posibilă operaţionalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe pieţele de capital, în numele statelor membre.

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: “bugetul este finanţat integral din resurse proprii”.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituţia României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii şi adoptării de către Parlament în procedură de urgenţă a proiectului de lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a semnat marți două acorduri-cadru în valoare de aproximativ 159 milioane de euro, fonduri europene, pentru furnizarea a 276 autospeciale de stingere cu capacitatea de 4.000l, respectiv 200 autospeciale de stingere cu capacitatea de 10.000l.

Potrivit unui comunicat al IGSU, autospecialele vor fi achiziționate prin proiectul VIZIUNE 2020, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, a cărui valoare este de aproximativ 682 milioane de euro.

Mijloacele tehnice vor fi destinate intervenției pentru stingerea incendiilor în mediul urban și rural, ce necesită cantități însemnate de substanțe stingătoare, punându-se accentul pe deplasarea rapidă, realizarea în timp scurt a dispozitivului de intervenție și utilizarea apei cu randament de stingere ridicat.

”Voi fi un susținător al inițiativelor prin care se pune accentul pe creșterea performanței și pe eficientizarea modului de gestionare a intervențiilor, precum și pe implementarea de programe de formare continuă a resurselor umane. Utilizarea la maxim a fondurilor europene aflate la dispoziția țării noastre reprezintă cheia dezvoltării serviciilor publice de urgență, servicii prompte si de calitate puse în slujba salvării de vieți”, a transmis într-un mesaj pe Facebook ministrul de Interne, Lucian Bode.

Prin implementarea proiectului se asigură îmbunătățirea nivelului de dotare, înlocuirea autospecialelor cu durata normată de exploatare depășită și acoperirea deficitului.

Reînnoirea parcului auto a reprezentat și reprezintă în continuare o prioritate pentru IGSU, având în vedere că unitățile operative încă dețin tehnică de intervenție cu durată de exploatare depășită, înregistrându-se un număr mare de autospeciale de stins incendii cu o vechime de peste 20 de ani.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premierul Florin Cîțu dorește realizarea unui plan de investiții pe termen lung care să includă măsuri pentru punerea în practică a proiectelor de dezvoltare realizate prin fonduri UE și resurse naționale

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu dorește realizarea unui plan de investiții până în 2028 care să includă măsuri pentru absorbția fondurilor europene care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență și din bugetul multianual al Uniunii Europene, valoarea totală a acestora ridicându-se la 76 de miliarde de euro.

”Prioritatea mea, ca prim-ministru, și a Guvernului pe care îl conduc este realizarea unui plan de investiții până în 2028, care să includă măsuri pentru pregătirea punerii în practică a acestor proiecte de dezvoltare. România va beneficia de 76 de miliarde de euro până în 2027, reprezentând sumele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și celelalte fonduri europene, la care se adaugă resursele naționale, respectiv cel puțin 60 de miliarde de lei anual. Sunt fonduri consistente, iar economia trebuie pregătită să le atragă și să implementeze proiectele de investiții”, a precizat Cîțu într-un mesaj publicat pe Facebook în urma unei întrevederi cu reprezentații Coaliției pentru Dezvoltarea României.

În acest context, premierul a apreciat ”interesul și implicarea oamenilor de afaceri” și că ”sunt parteneri pe care ne putem baza în ceea ce ne propunem să facem”.

De asemenea, Florin Cîțu a transmis un mesaj ferm, și anume că ” Guvernul va menține stabilitatea fiscală, va pune în practică reforme structurale amânate de mulți ani în România și va crește anual resursele bugetare alocate investițiilor”.

”Sunt un susținător al mediului de afaceri am transmis că rezolvăm lucrurile stricate de fostele guvernări. Am spus că nu vom umbla la taxe, și asta este cea mai buna decizie. Iar planul de investiții este pe termen lung: până în 2028. De asemenea, la nivelul Guvernului avem în vedere măsuri care să ducă la extinderea capacității de producție și la eliminarea blocajelor legislative în implementarea proiectelor de investiții. Pregătim modificarea legislației achizițiilor publice, simplificarea legislației privind insolvența și implementarea proiectului e-facturare, pentru eficientizarea sistemului economic și a productivității”, a mai spus Cîțu.

Potrivit acestuia, guvernul va lucra împreună cu specialiştii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României pentru pregătirea, implementarea şi monitorizarea acestor proiecte.

La începutul lunii iunie, premierul a declarat că  strategia fiscal-bugetară anunțată de Guvern, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, care a publicat recomandările privind deficitul excesiv pentru România. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: 2,7 miliarde de lei din fonduri europene, alocați în ultimul an pentru dotarea spitalelor din România pe fondul pandemiei de COVID-19

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, a asigurat, în perioada 15 mai 2020 – 15 mai 2021, finanţări în valoare de 2,7 miliarde de lei pentru spitale şi centre sociale din România, pe fondul provocărilor apărute în urma pandemiei de COVID-19.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul apelurilor dedicate, în perioada menţionată, MIPE a semnat cu beneficiarii din sectorul medical 169 de contracte de finanţare, la nivelul întregii ţări.

© MIPE

Apelul POIM/819/9/1/Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, deschis în perioada 15.05.2020 – 30.09.2020, a fost redeschis la finalul anului trecut, ca urmare a unui Memorandum aprobat de Guvernul României, în perioada 30.11.2020 – 30.03.2021, pentru proiecte de spitale modulare.

Valoarea totală a apelului dedicat spitalelor modulare a fost de 50 milioane de euro, iar proiectele se află în stadiul de evaluare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.9 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA13 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA15 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO17 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO18 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO19 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO5 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending