Connect with us

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia Europeană un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte “cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare, relatează Agerpres.

“Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că sunt pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu, după şedinţa Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Declarațiile premierului, urmate de un briefing susținut de ministru investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, au fost precedate de informații apărute pe surse în presă.

Astfel, conform Digi24, Comisia Europeană a acceptat propunerea României ca 27% din fondurile disponibile prin PNRR să finanțeze construcția de autostrăzi.

Principalele proiecte cu probleme despre care premierul Florin Cîțu a discutat cu Comisia Europeană erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România, mai arată sursa citată.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament, în contextul în care Comisia Europeană face apel la statele membre să ratifice decizia privind resursele proprii pentru finanțarea acestor mecanisme.

Premierul Florin Cîțu a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles.

Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Miercuri, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

În aceeași zi, Florin Cîțu a discutat despre obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii” cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și despre prioritățile din cadrul PNRR cu vicepreședintele executivului european, Margrethe Vestager.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sprijină România în accesarea fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș a semnat acordul privind asistența din partea BERD

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș și directorul regional pentru România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Mark Davis, au semnat marți la sediul MIPE Acordul de asistență pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene dintre Guvernul României și BERD.

Potrivit unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au mai participat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, Dana Ionescu, specialist în infrastructură municipală al BERD, Carmen Moraru, secretar de stat și Răzvan Popescu, subsecretar de stat MIPE.

Obiectul Acordului este de a asigura sprijin României în realizarea obiectivelor privind dezvoltarea și implementarea politicilor de reformă structurală, îmbunătățirea nivelului de absorbție și a eficienței fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027 și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un partener strategic pentru România prin acordarea de asistență tehnică pentru susținerea principalelor reforme, modernizarea administrației publice și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Acordurile anterioare au consacrat colaborarea dintre Guvern și BERD şi sunt convins că vom continua în această manieră, pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Le mulțumesc pentru deschiderea față de România și pentru  disponibilitatea de a susține în continuare eforturile noastre de a ne atinge obiectivele de dezvoltare și de a maximiza oportunitățile fără precedent pe care le aduc fondurile din Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anterior semnării acestui Acord, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat, împreună cu ministerele de linie, autoritățile de management și cu autoritățile publice implicate în modernizarea administrației publice și realizarea reformelor structurale, identificarea nevoilor de asistență tehnică.

Cum este România sprijinită de BERD 

Expertiza oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare va sprijini următoarele tipuri de intervenții:

  • Legislație, strategii și programe de investiții sectoriale în domenii cheie;
  • Sprijin pentru pregătirea și implementarea proiectelor și schemelor de investiții care urmează să primească finanțare în perioada de programare 2021–2027;
  • Întărirea capacității instituțiilor administrației publice și instituțiilor sectoriale, sprijin pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură, cât și pentru monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor finanțate cu fonduri europene.

Au fost identificate 9 domenii orientative de cooperare:

  • Orașe verzi (Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi);
  • Sectorul apei;
  • Infrastructura naţională și locală/regională;
  • Energie din surse regenerabile și planuri de decarbonizare;
  • Termoficare;
  • Eficiență energetică;
  • Întreprinderi mici și mijlocii;
  • Instrumente financiare;
  • Parteneriat Public-Privat (PPP).

Odată cu semnarea Acordului, a fost încheiat contractul de asistență tehnică pentru evaluarea preliminară a instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficiența energetică destinate mediului de afaceri, cu scopul de a identifica un instrument de finanțare dedicat, ce urmează a fi implementat în cursul anului viitor.

Acordul semnat marți este al treilea de acest fel semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alte două acorduri de asistență fiind încheiate în 2013 și 2016.

Semnarea Acordului de asistență tehnică dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost aprobată în Executiv în data de 12 octombrie.

BERD deține un portofoliu de 180 de proiecte active în România, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Numărul de proiecte derulate până în prezent se apropie de 500 cu o investiție cumulată de 10 miliarde de euro.

În plan internațional, are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârșitul anului 2021), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4% și Canada – 3,4%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România primește primii bani din PNRR: Comisia Europeană a efectuat plata primei tranșe de 2,6 de miliarde de euro către țara noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a efectuat joi prima plată de 2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, anunțul executivului european fiind făcut la finalul vizitei premierului român Nicolae Ciucă la Bruxelles, care a cuprins și o întrevedere cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Plata în valoare de 2,6 miliarde de euro cuprinde 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanțare, informează Comisia Europeană într-un comunicat, executivul de la Bruxelles precizând că aceasta a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a celor 21 de etape și obiective legate de prima tranșă.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și în domeniile mobilității durabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etape preliminare în reformele fiscale și ale sistemului de pensii.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării.

La fel ca pentru toate statele membre, plățile efectuate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, sunt bazate pe performanță și sunt condiționate de punerea în aplicare de către România a investițiilor și reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 21 de etape și obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Citiți și Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR.

Planul global de redresare și reziliență al României va fi finanțat prin granturi în valoare de 12,1 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a RRF în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu: Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români. Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând cu 2015

Published

on

© captură video/ Marcel Ciolacu - Facebook

Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând din 2015, de când a început actualul ciclu de plăți din fonduri europene, iar în primele nouă luni ale acestui an, în conturile fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro, a susținut miercuri președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de deschidere a Indagra, informează Agerpres.

”Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români și ne asigurăm că valorificare corectă a acestor bani este un avantaj. În primele nouă luni ale acestui an, în conturile României şi, implicit, ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 1,3 miliarde de euro reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 de milioane de euro către 375.000 de fermieri, iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului următor agricol. Din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro, bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în inputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură. Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie, avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit, avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023 – 2027”, a declarat Ciolacu.

România a transmis Planul Național Strategic către Comisia Europeană la 18 octombrie.

Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 se ridică la 6,2 miliarde de euro, urmând ca din 2023, prin Planul Național Strategic să fie cheltuite aproximativ 15,9 miliarde de euro.

Cât privește Indagra, aceste este cel mai cunoscut eveniment agricol din țara noastră, găzduit de Romexpo, și poate fi vizitat până pe 30 octombrie.

În paralel, va avea loc şi Indagra Food – târgul internaţional pentru industria alimentară, la care sunt aşteptate peste 412 de firme expozante.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.2 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA8 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO21 hours ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

NATO21 hours ago

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

U.E.1 day ago

Consilierul pentru politică externă al lui Olaf Scholz reconfirmă sprijinul Germaniei pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO1 day ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO2 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, despre aderarea României la Shengen: S-a vehiculat 8 decembrie ca un termen final, ceea ce nu este. Există posibilitatea unei amânări cu o lună sau două până când toate întrebările primesc răspunsurile corecte

Team2Share

Trending