Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat vineri, în cadrul evenimentului “Ziua Întreprinzătorilor din România” de la Păulești, că noua ediție a programului Start-Up Nation va continua anul acesta cu fonduri europene și va avea anumite specificități, informează Agerpres.

„Probabil că undeva începând cu luna iunie, formatorii vor putea să se înscrie pe o platformă. Va fi necesar să facem cursuri de 40 de ore, indiferent dacă am avut sau nu cursuri sau am terminat o universitate economică”, a explicat ministrul.

Oprea a menționat că planurile de afaceri vor putea fi depuse începând cu luna septembrie, iar programul se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din toată țara. „Pentru anumite zone avem şi o anumită specificitate, astfel încât să reușim integrarea celor care sunt în anumite forme de educare la acel moment”, a adăugat el.

Ministrul a subliniat că programul are un buget de 446 de milioane de euro și că alocația financiară nerambursabilă va fi mărită de la 200.000 de lei la 250.000 de lei. „Cred că este o valoare mai bună pentru a putea să avem un debut în afaceri, aşa cum am învăţat din discuţiile şi din dialogul cu dumneavoastră”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.

În ceea ce privește platforma pentru femeile antreprenor, ministrul a precizat că aceasta este aproape finalizată în colaborare cu STS. „La sfârşitul lunii mai, mai avem atât, foarte puţin cu STS-ul pentru a avea platforma necesară pentru ca doamnele antreprenor să se poată înscrie pentru Femei Antreprenor. Programul este gata, este publicat, este în transparenţă, trebuie doar să avem platforma pe care vă puteţi înscrie”, a afirmat el.

Ministrul Ștefan-Radu Oprea a făcut aceste declarații în cadrul evenimentului organizat de Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Prahova.

România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit cu 30 de miliarde de euro la bugetul UE, rezultând un surplus de 65 de miliarde de euro în cei 17 ani de apartenență la blocul european, transmite ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-o postare pe Facebook, în care evidențiază importanța fondurilor europene pentru țară.

O analiză a datelor arată că fiecare euro contribuit a adus înapoi 3 euro, ceea ce subliniază impactul pozitiv al fondurilor europene asupra economiei românești. Aceste fonduri au fost investite în diverse domenii, inclusiv în infrastructură modernizată și dezvoltare regională, generând o serie de beneficii tangibile pentru cetățeni.

„Datorită acestor fonduri, în 2020 am reușit să trecem pragul de 30 miliarde lei investiți din bani europeni într-un singur an, iar anul trecut am atins nivelul record de 80 miliarde lei”, menționează Marcel Boloș.

Printre exemplele concrete de proiecte finanțate prin fonduri europene se numără: 

• Zeci de școli și grădinițe au fost construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv în comune și orașe mici.
• Peste 1.300 km de drumuri au fost construite sau modernizate.
• Prin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, peste 95.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiții în retehnologizare, automatizare, creșterea eficienței energetice, formarea angajaților.
• Aeroporturi regionale modernizate sau în curs de modernizare și extindere cu fonduri europene, în județe liberale – Iași, Cluj, Suceava, Sibiu, Bihor, Maramureș.
• Noul pod peste Tisa, către Ucraina, cel mai mare șantier deschis în Maramureș după 1990, cu o finanțare de 30 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
• Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată – mii de kilometri de rețea, care au adus normalitatea în milioane de case

Ministrul Boloș subliniază, de asemenea, că aderarea la UE a avut un impact semnificativ asupra pieței muncii, cu majorări repetate ale salariului minim în ultimii 17 ani. 

„Pentru români s-a tradus și în salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori. Atunci, în 2007, salariul minim pe economie a crescut de la 390 de lei brut, la 3.300 lei brut.”

Nu în ultimul rând, ministrul Finanțelor evidențiază că aderarea la UE a însemnat și integrarea în piața unică, facilitând libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului, ceea ce a generat o dublare a  investițiilor străine de la aderare, respectiv de la 42 de miliarde (2007) la aproximativ 108 miliarde de euro (2022).

Aceste informații evidențiază contribuția pozitivă a fondurilor europene la dezvoltarea României și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor săi, subliniind importanța continuării investițiilor în aceste proiecte în viitor.

„Recuperarea” fondurilor UE este procesul prin care se solicită rambursarea totalității sau a unei părți a sumelor plătite unei organizații de punere în aplicare sau unui beneficiar pentru că s-a constatat ulterior că respectivii nu au respectat cerințele de finanțare stabilite de UE. Problema este că, odată banii plătiți, recuperarea lor durează adesea foarte mult și uneori chiar eșuează. Curtea de Conturi Europeană a observat că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate până la emiterea unei cereri de rambursare. Trec apoi alte 3-5 luni înainte ca banii să fie efectiv recuperați. Fondurile la a căror recuperare se renunță pur și simplu reprezintă între 1 % și 8 %.

„Nu ar trebui precupețit niciun efort atunci când vine vorba de recuperarea cât mai rapid a banilor de la UE cheltuiți necorespunzător”, a declarat domnul Jorg Kristijan Petrovič, membrul Curții responsabil de acest audit. „UE are această responsabilitate față de contribuabili și orice eșec în a recupera banii riscă să submineze încrederea cetățenilor UE”.

Potrivit Raportului anual pe 2022 al Curții de Conturi Europene, rata cheltuielilor neconforme a reprezentat în perioada 2021-2022 între 3 % și 4,2 % din buget. Altfel spus, recuperarea eficace a fondurilor devine o problemă din ce în ce mai presantă. Totuși, pentru că doar 20 % din buget este gestionat direct de Comisia Europeană, eliminarea erorilor și recuperarea fondurilor respective se pot dovedi problematice.

Auditorii au constatat că principalele probleme legate de recuperarea fondurilor supuse gestiunii directe sau gestiunii indirecte își au rădăcina în intervalul de timp lung care se scurge între identificarea unei nereguli financiare și emiterea ordinului de recuperare. De asemenea, s-a constatat că, în domeniul acțiunilor externe, informațiile referitoare la impactul unor cheltuieli neconforme sunt incomplete.

Pentru a îmbunătăți viteza recuperărilor în domeniul acțiunilor externe, auditorii au recomandat să se reducă nu numai timpul necesar pentru constatarea cheltuielilor neconforme, ci și perioada care trece înainte să fie lansate procedurile de recuperare. În acest sens, ei au sugerat să se îmbunătățească planificarea activității de audit și examinarea impactului financiar al cheltuielilor neconforme cu caracter sistematic. De asemenea, auditorii au recomandat ca stimulentele care au existat în ciclul precedent de finanțare să fie reintroduse pentru a încuraja statele membre să procedeze la recuperările fondurilor în domeniul agriculturii. În ciclul precedent, statele membre erau obligate să ramburseze la bugetul UE jumătate din fondurile pe care nu au reușit să le recupereze într-o perioadă de 4-8 ani.

Totodată, auditorii au recomandat Comisiei să pună la dispoziție date anuale exacte și complete cu privire la cheltuielile pentru care s-au constatat neconformități și să explice ce măsuri s-au luat pentru corectarea acestora, astfel încât procesul să poată fi îmbunătățit în viitor.