Connect with us

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia Europeană un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte “cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare, relatează Agerpres.

“Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că sunt pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu, după şedinţa Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Declarațiile premierului, urmate de un briefing susținut de ministru investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, au fost precedate de informații apărute pe surse în presă.

Astfel, conform Digi24, Comisia Europeană a acceptat propunerea României ca 27% din fondurile disponibile prin PNRR să finanțeze construcția de autostrăzi.

Principalele proiecte cu probleme despre care premierul Florin Cîțu a discutat cu Comisia Europeană erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România, mai arată sursa citată.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament, în contextul în care Comisia Europeană face apel la statele membre să ratifice decizia privind resursele proprii pentru finanțarea acestor mecanisme.

Premierul Florin Cîțu a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles.

Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Miercuri, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

În aceeași zi, Florin Cîțu a discutat despre obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii” cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și despre prioritățile din cadrul PNRR cu vicepreședintele executivului european, Margrethe Vestager.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Președinta Senatului va efectua săptămâna viitoare o vizită la Bruxelles unde va discuta despre flexibilizarea condiţiilor privind achiziţiile publice: Proiectele din PNRR nu trebuie ținute pe loc

Published

on

© Guvernul României

Președinta Senatului, Anca Dragu, a precizat joi că va efectua săptămâna viitoare o vizită oficială a Bruxelles, în cadrul căreia va discuta despre nevoia de flexibilizare a condițiilor privind achizițiile publice, argumentând că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are un termen scurt de implementare, de doar trei ani, potrivit Agerpres. 

”Săptămâna viitoare, voi avea o vizită oficială la Bruxelles, unde voi pune pe agendă nevoia flexibilizării condiţiilor privind achiziţiile publice, cu atât mai mult cu cât, dacă ne uităm la PNRR, care are un termen de implementare de trei ani, un termen foarte scurt de implementare, şi dacă ne uităm la experienţa nefericită a unor achiziţii publice, unde procedura durează cinci ani, trebuie să fim foarte bine pregătiţi, astfel încât toate proiectele acestea de 29,2 miliarde de euro să nu fie ţinute pe loc sau tergiversate din motive de suprabirocraţie. (…) Trebuie să ne mişcăm pe repede înainte pentru rezolvarea celor mai dureroase probleme din achiziţiile publice. De aceste proceduri depinde planul nostru de investiţii şi este un angajament foarte serios pe care îl avem la nivelul coaliţiei”, a menționat Anca Dragu, aflată la Bistrița unde a vizitat centrul de vaccinare amenajat la sediul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.

Președinta Senatului a dat asigurări că Parlamentul va sprijini și grupul de lucru din cadrul Guvernului care analizează în prezent principalele modificări de care este nevoie în ceea ce privește achizițiile publice.

Guvernul României a publicat la 2 iunie Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

MIPE a organizat o sesiune de informare pentru beneficiarii care implementează proiecte de screening medical prin fonduri europene

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat joi, 10 iunie, o sesiune de informare dedicată beneficiarilor care implementează proiecte în domeniul medical, pe componenta de screening,  pentru a asigura sprijin în gestionarea eficientă a acestor proiecte, informează MIPE într-un comunicat.

La eveniment au participat Csilla Hegedüs și Cătălina Bădoiu, secretari de stat, Cecilia Văduva, secretar general adjunct, reprezentanți ai AM POCU și  Băncii Mondiale și beneficiari.

Bolile de cancer și ale sistemului cardiovascular sunt printre principalele cauze de deces în România, conform datelor statistice din ultimul deceniu. Finanțarea europeană pe care o asigurăm pentru servicii de screening  contribuie la starea de sănătate a populației, prevenția, depistarea precoce, diagnosticarea și tratarea acestor boli sunt o prioritate, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat, coordonator Programul Operațional Capital Uman.

Proiectele finanțate pentru screening medical vizează furnizarea de servicii medicale de prevenție, diagnostic și tratament pentru mai multe afecțiuni, precum cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colorectal și câteva tipuri de hepatite.

În prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin POCU,  finanțează 23 proiecte pentru servicii de screening medical, cu o valoare totală de 1,68 miliarde lei. Prin intermediul acestora, beneficiază de servicii de screening pentru pricipalele patologii 1,4 milioane pacienți.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007-2013. Cu o alocare de 4,3 miliarde euro, POCU 2014-2020 finanţează proiecte ce vizează intervenţii integrate în domeniul sănătății, ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale și educaţiei, contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Guvernul a publicat PNRR: 6,7 miliarde de euro pentru transporturi, 3,6 miliarde pentru educație, 2,4 miliarde pentru sănătate și 2 miliarde pentru digitalizare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (disponibil aici) de 29,2 miliarde de euro este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro, a anunțat miercuri prim-ministrul Florin Cîțu, la Palatul Victoria, unde a prezentat PNRR.

“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.

 

Premierul a explicat că prin PNRR trei mari sectoare vor primi sume importante de bani: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro, și Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, domeniul digitalizării va primi o alocare de 2 miliarde de euro.

România a solicitat întreaga sumă care îi revine prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, și anume 29,2 miliarde de euro, din care 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În context, prim-ministrul Florin Cîțu a subliniat că împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi folosite doar în investiţii.

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și însumează 1.203 pagini. 

“Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele şi transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare şi Rezilienţă. România modernă şi reformată”, a transmis ministrul de resort, Cristian Ghinea.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Conform unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Cristian Ghinea a oferit o prezentare a PNRR cu detalii.

Sub sloganul „UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”, bugetul total de 29, 2 miliarde de euro se sprijină pe 6 piloni, care vizează tranziția verde, digitalizarea, reforme în domeniul fiscal și al sistemului de pensii, sănătate și educație.

Domenii care beneficiază de alocări semnificative în PNRR: Transport – 7,6 miliarde euro, Educație – 3,6 miliarde euro și Sănătatea – 2,4 miliarde euro.

Un loc aparte îl ocupă investițiile pentru mediul privat, pe componenta de cercetare și inovare, alocarea de 2,35 miliarde euro va permite dezvoltarea de instrumente financiare pentru IMM-uri și companii mari, va finanța, prin intermediul unor scheme de granturi, transformarea digitală, listări la bursă, investiții în tehnologiile viitorului și inițiativele legate de cercetare, dezvoltare și inovare.

Din perspectiva sub-componentelor, pe primul loc se situează domeniul feroviar, care va beneficia de finanțări de aproape 4 miliarde euro, autostrăzile vor avea alocate 3,2 miliarde euro, iar infrastructura spitalelor va avea la dispoziție fonduri în valoare de aproape 2 miliarde de euro.

PNRR finanțează, de asemenea, proiecte-cheie, de importanță strategică, un exemplu elocvent fiind „Împădurim România”, prin care se vor investi 630 milioane euro în noi suprafețe de pădure (inclusive păduri urbane), ținta fiind, ca la final, să avem până la 45.000 de noi hectare împădurite.

Oficialul MIPE a oferit și câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate prin PNRR, de la sisteme de apă și canalizare (în cadrul Componentei 1 din Tranziția Verde) până la cărți electronice pentru 8,5 milioane de români sau dezvoltarea sistemului de e-sănătate.

De asemenea, el a explicat că  fiecare componentă, investiție, reformă este legată de un jalon și de o tință. Astfel, în PNRR sunt peste 500 de jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de MIPE și raportate Comisiei Europene la fiecare 6 luni.

Structura PNRR

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,8 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Citiți și Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

România a trimis luni, 31 mai, în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Prezentarea planului României urmează unui dialog intens între Comisie și autoritățile române în ultimele luni, mai arată sursa citată, care precizează că România a solicitat 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul RRF.

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE12 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA13 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE14 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA17 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending