Eurodeputații au stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene privind combaterea corupției, care urmărește să consolideze măsurile de prevenire, aplicarea legii și integritatea în întreaga Uniune Europeană, se arată în comunicatul oficial.
Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, Parlamentul European afirmă că strategia anticorupție trebuie să abordeze riscurile tot mai diverse de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii, în urma intrării în vigoare, în mai 2026, a directivei privind combaterea corupției.
Corupția erodează încrederea cetățenilor, subminează democrația și statul de drept, denaturează activitatea economică și creează oportunități pentru criminalitatea organizată și actorii ostili. Eurodeputații avertizează că percepția existenței impunității poate afecta legitimitatea democratică la fel de grav ca însăși corupția.
Prevenire și integritate
Parlamentul European solicită cartografierea riscurilor de corupție pe baza unor dovezi, precum și măsuri de formare și reguli mai stricte în domeniul achizițiilor publice, al granturilor și al transparenței. Eurodeputații cer, de asemenea, standarde mai armonizate privind conflictele de interese, cadourile, deplasările sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor rotative”, precum și reguli mai clare privind activitatea de lobby.
Aceștia doresc norme comune privind finanțarea politică și mai multă transparență în ceea ce privește fundațiile politice și intermediarii. Instituțiile UE ar trebui să respecte standarde stricte în materie de combatere a corupției, susținute de o evaluare periodică realizată de celelalte instituții europene și, dacă este necesar, de modificarea normelor relevante ale UE.
Aplicarea legii și acțiunea transfrontalieră
Eurodeputații solicită o cooperare mai strânsă și un schimb mai eficient de date între autoritățile naționale și organismele europene, inclusiv Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Organismele anticorupție ar trebui să fie independente și să dispună de resurse suficiente, iar Parchetul European ar trebui să primească fonduri suplimentare pentru combaterea cazurilor grave de corupție transfrontalieră. Statele membre care nu au aderat încă la EPPO sunt, de asemenea, îndemnate să facă acest lucru.
Parlamentul European face legătura între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea activelor și solicită intensificarea măsurilor pentru identificarea, înghețarea, confiscarea și recuperarea produselor infracțiunilor. Totodată, eurodeputații atrag atenția asupra riscurilor asociate criptoactivelor, structurilor de proprietate opace și instrumentelor digitale și își reafirmă solicitarea de eliminare treptată a programelor de acordare a dreptului de ședere în schimbul investițiilor („vize de aur”).
Rolul organismelor de supraveghere
Eurodeputații solicită implicarea societății civile și a organizațiilor de monitorizare a combaterii corupției în toate etapele strategiei, o protecție mai puternică pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație, precum și autorități judiciare și anticorupție independente. Parlamentul European solicită, de asemenea, aderarea deplină a UE la „Grupul de state împotriva corupției” (GRECO) al Consiliului Europei, astfel încât instituțiile europene să fie supuse aceluiași nivel de monitorizare ca autoritățile naționale.
Monitorizare
Eurodeputații doresc indicatori comuni pentru evaluarea politicilor anticorupție și recomandări mai precise și măsurabile în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept. De asemenea, aceștia solicită consolidarea condiționalității privind statul de drept în următorul buget pe termen lung al UE și, acolo unde este relevant, stabilirea unor obiective anticorupție în programele finanțate de Uniunea Europeană.
