Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, și-a exprimat „îngrijorarea” miercuri, la Paris, în contextul în care șefii de stat sau de guvern se reunesc săptămâna viitoare într-un summit crucial în care se va discuta despre viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-234, anunță AFP, citat de Agerpres.
„Pe 14 și 15 octombrie vom avea Consiliul European la Bruxelles, unde șefii de stat și de guvern vor discuta despre viitoarea PAC (…), dar și despre buget în general. Iar acolo se vor juca cărțile”, a declarat Hansen, audiat de deputații francezi.
„Miniștrii agriculturii își doresc un buget puternic, durabil și mai mare decât ceea ce este pus pe masă. Însă nu este neapărat ceea ce își doresc statele membre. Prin urmare, într-adevăr, sunt îngrijorat”, a adăugat el.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat marți „tăierile masive” solicitate în următorul buget multianual de mai multe țări europene.
„Intrăm acum în faza decisivă a negocierilor, în care trebuie să stabilim valoarea totală a CFM și să decidem care sunt domeniile care ar trebui să beneficieze de finanțare prioritară”, se menționează în scrisoarea semnată de cancelarul austriac Christian Stocker, de prim-ministrul danez Mette Frederiksen, premierul olandez Rob Jetten, prim-ministrul finlandez Petteri Orpo și premierul suedez Ulf Kristersson.
Scrisoarea este adresată prim-ministrului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Dublinul urmează să prezinte un nou text de compromis în zilele următoare, înaintea summitului Consiliului European din 15-16 octombrie.
În luna iunie, președinția cipriotă a propus o reducere de 2% a Cadrului Financiar Multianual (CFM) propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro. Cele șase țări au considerat că această reducere este mult prea mică pentru a le câștiga sprijinul.
„Aproape fiecare stat membru al UE depune eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice. Nu va exista suveranitate europeană fără finanțe publice solide”, continuă scrisoarea.
Țările frugale fac, de asemenea, presiuni pentru a schimba destinația fondurilor. Ele doresc să redirecționeze finanțarea de la politici tradiționale, precum coeziunea și agricultura, către priorități „moderne”.
„Finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și lupta împotriva migrației ilegale”, se menționează în text.
Scrisoarea reia mesajul transmis de cei șase lideri la Berlin, pe 27 august, când au solicitat reduceri de „câteva sute de miliarde de euro”, fără a stabili însă o cifră precisă.
În replică, liderii „Prietenilor Coeziunii”, în frunte cu Nicușor Dan și Giorgia Meloni, se opun tăierilor pentru coeziune și agricultură și susțin noi resurse proprii la bugetul UE.
Președinția irlandeză urmează să prezinte în zilele următoare un nou „negobox” — o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre actualizate. Liderii vor purta apoi discuții cu privire la conținutul acestuia în cadrul unui summit de două zile care va avea loc la Bruxelles, începând cu 15 octombrie.
Negociatorii sunt dornici să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, pentru a se asigura că bugetul va fi în vigoare la expirarea celui actual și pentru a evita ca discuțiile să fie afectate de alegerile naționale din Franța, Polonia și alte țări.
