Comisia Europeană ar trebui să țină cont de „șocurile externe severe” care afectează inflația atunci când evaluează dacă țările și-au îndeplinit obiectivele de cheltuieli, consideră ministrul italian al Economiei

Ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a făcut apel la UE să țină cont de majorarea inflației atunci când evaluează abaterea guvernamentală de la obiectivele bugetare, informează Reuters, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că prețurile ridicate pot avea impact asupra planurilor fiscale ale Guvernului și a indicat că va ridica problema unei mai mari flexibilități bugetare la reuniunea de săptămâna aceasta a miniștrilor de Finanțe din zona euro.

„Nu punem sub semnul întrebării reglementările bugetare, ci solicităm ca acestea să fie adaptate realității din prezent”, a arătat Giorgetti.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană „trebuie să țină cont de factorii relevanți, cum ar fi șocurile severe externe.”

Mesajul vine după ce prim-ministrul italian Giorgia Meloni a solicitat din nou Bruxelles-ului să acorde capitalelor naționale mai multă libertate de acțiune pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de cel mai recent șoc al prețurilor la energie, susținând că normele fiscale ale Uniunii Europene devin din ce în ce mai restrictive pe măsură ce inflația determină creșterea cheltuielilor publice.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la care a avut acces Euronews, Meloni a afirmat că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a dus la o „situație extrem de tensionată” pe piețele energetice europene, prețurile petrolului înregistrând o creștere de aproape 80%, iar cele ale gazelor naturale, de până la 156%.

Italia, care se îndreaptă către alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate raporturi datorie/PIB din UE, fiind devansată doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o măsură similară de relaxare a regulilor fiscale.

Liderul italian susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari datorită creșterii prețurilor, dar normele fiscale ale UE îngreunează redirecționarea acestor venituri neașteptate către măsuri temporare de sprijin în domeniul energetic.

Inflația mai ridicată crește automat veniturile din impozitele indirecte, precum TVA-ul, dar utilizarea acestor venituri suplimentare pentru finanțarea măsurilor de reducere a costurilor energetice poate fi considerată o acțiune fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse de traiectoriile de cheltuieli naționale convenite, a remarcat Meloni.

Ca soluție, liderul italian solicită Bruxelles-ului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din creșterea automată a obligațiilor existente ca urmare a inflației.