Connect with us

RUSIA

Ministrul austriac de externe dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei

Published

on

© European Union, 2021

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancțiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, apreciază ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, potrivit DPA, citat de Agerpres. 

Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de duminică a ziarului Die Presse.

Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.

”Noi, în Europa, suntem într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia. Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a mai spus oficialul austriac.

Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.

”Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale.

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului – care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Published

on

© Kremlin

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Continue Reading

NATO

NATO condamnă survolul periculos al unor avioane de luptă rusești în Marea Baltică

Published

on

© NATO

NATO a anunțat vineri că două avioane de luptă rusești s-au apropiat în mod periculos și neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave ale Alianței care efectuau o operațiune de rutină în Marea Baltică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Incidentul s-a produs marți dimineața, când cele două aeronave rusești s-au apropiat de nave la ”o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri”, fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.

”NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor”, potrivit unui comunicat. ”Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente”, conform NATO.

Comunicatul mai stipulează că forțele Alianței ”au acţionat în mod responsabil” în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. ”NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare”, mai specifică sursa mai sus amintită.

Intensificarea prezenței navale a NATO în Marea Baltică și Marea Nordului vine pe fondul exploziilor care au afectat conductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj.

Continue Reading

ONU

ONU: Adunarea Generală a votat o rezoluție co-sponsorizată și de România care solicită Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Published

on

© United Nations

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, informează AFP, relatează Agerpres.

Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie.

Printre statele care au co-sponsorizat rezoluția se află și România.

“Rusia trebuie să suporte consecințele actelor sale ilicite la nivel internațional împotriva Ucrainei. Astăzi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care se recomandă crearea unui registru internațional al daunelor și se recunoaște necesitatea unui mecanism internațional de reparații. România a fost unul dintre principalii sponsori”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India.

Această rezoluţie cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi “să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor” materiale şi umane.

Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” şi “un registru internaţional al daunelor pentru a lista (…) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G74 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO6 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA6 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.7 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO8 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO8 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA13 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO16 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending