Connect with us

RUSIA

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

Published

on

© MAE rus

Germania este pregătită ”să apere regulile comune, chiar dacă acest lucru înseamnă să plătească un preț economic ridicat”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock după discuțiile cu omologul rus, Serghei Lavrov, potrivit Reuters. 

Aflată în prima sa vizită la Moscova după preluarea mandatului de șef al diplomației germane, care a debutat cu o escaladare a temerilor că Rusia ar putea invada Ucraina, Baerbock a semnalat că ”nu va exista securitate în casa noastră europeană comună dacă nu există reguli pe care toată lumea le respectă” și a calificat concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei drept un ”act fără un motiv inteligibil” despre care e greu să nu crezi că reprezintă ”o amenințare”. 

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale, informează Deutsche Welle.

Cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi și dizolvarea ONG-ului ”Memorial” în Rusia, una dintre cele mai vechi și mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, care a expus represiunea politică, abuzurile și atrocitățile din epoca stalinistă și a devenit un simbol al democratizării țării după prăbușirea Uniunii Sovietice, au reprezentat, de asemenea, teme abordate de cei doi oficiali, conform DPA. 

Recurând la un ton conciliant, Serghei Lavrov a subliniat în cadrul discuției de marți că există posibilitatea unei orientări spre o direcție pozitivă. Acesta a denunțat, în egală măsură, daunele provocate de sentimentul antirusesc de la Bruxelles și de ”grupul de țări antirusești din UE”, un mesaj de uz intern.

De asemenea, el a făcut trimite la proiectul Nord Stream 2, care se află în impas din cauza unei anchete desfășurate de organismul german de reglementare, spunând că ”a atras atenția colegilor germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

”Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În pofida faptului că a preluat de curând mandatul, Baerbock s-a arătat deja dispusă să traseze linii clare privind Moscova, inclusiv când vine vorba despre acest gazoduct care leagă Rusia de Germania, despre care aceasta consideră că nu ar trebui să fie operaționalizat dacă se constată o intensificare a crizei din Ucraina, opinie împărtășită și de Uniunea Europeană, care a decis să deschidă o anchetă împotriva Gazprom, compania care administrează conducta

O poziție fermă a Annalenei Baerbock a putut fi observată și în cazul uciderii unui cetățean georgian, în 2019, despre care Berlinul a spus că reprezintă o crimă motivată politic, orchestrată parțial de Ambasada Rusiei, ce a dus la expulzarea a doi diplomați ruși. 

Kievul și-a manifestat îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 tocmai pentru că Ucraina este ocolită în procesul de exportare a gazelor naturale către Europa de Vest, fapt ce îi reduce importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul ucrainean. 

Germania se confruntă cu o criză energetică și cu o creștere a prețurilor la electricitate, fapt ce pune presiune pe Berlin de a deschide supapele Nord Stream 2, în ciuda îngrijorărilor exprimate de numeroși politicieni occidentali potrivit cărora Rusia încearcă să transforme aprovizionarea cu energie într-o armă împotriva Uniunii Europene.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Menționăm că Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a început marți o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Miercuri, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul de externe, Annalena Baerbock, ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

SUA impun noi sancțiuni împotriva Iranului și Rusiei pentru a le transmite că nu acceptă ”folosirea de ființe umane ca monedă de schimb”

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite au impus noi sancțiuni împotriva Gardienilor Revoluției din Iran și a serviciului de securitate internă al Rusiei, FSB, acuzându-le de ”luare de ostatici” americani, printre care și jurnalistul publicației Wall Street Journal arestat luna trecută în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prin acest gest, SUA transmit că nu acceptă un astfel de ”comportament josnic de a folosi fiinţe umane ca pioni, ca monedă de schimb, fără a plăti consecinţele”, a declarat un înalt oficial sub acoperirea anonimatului.

Ambele entităţi au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Departamentului de Stat şi al Trezoreriei SUA.

Aceste sancțiuni suplimentare au ca scop ”tragerea la răspundere a vinovaților și, astfel, prevenirea apariției unei noi serii de cazuri de acest tip”, a completat oficialul.

Diplomația americană, prin secretarul de stat Antony Blinken, a încercat să soluționeze problema prin dialog, contactându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a solicitat ca jurnalistul american reținut ilegal să fie de îndată eliberat, solicitare care nu a avut niciun efect.

Serviciile de securitate ruse l-au reținut pe Evan Gershkovich la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

Un mesaj similar a venit și din partea României, prin vocea lui Bogdan Aurescu, care a calificat ”astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei, un element fundamental al democrației” drept ”inacceptabile”.

Continue Reading

CHINA

Luxemburgul propune un dialog China-SUA privind războiul din Ucraina: “Cea mai mare greșeală ar fi să împingem China mai aproape de Moscova”

Published

on

© NATO

Cea mai mare greșeală pe care Occidentul ar putea să o facă este să împingă China mai aproape de Moscova, a atenționat joi premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, calificând drept “un prim pas” apelul telefonic dintre președinții Chinei și Ucrainei și pledând pentru un schimb de opinii între SUA și China cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

“Cred că apelul telefonic care a avut loc ieri este un prim pas. Cred că merge în direcția corectă. Este vorba despre dialogul dintre Ucraina și o putere mondială. Știm că China este un actor-cheie”, a spus Bettel, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

El a admis că dialogul dintre Occident și China nu este unul facil, dar a subliniat că interacțiunile sunt importante și că “cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem este să împingem China mai aproape de Moscova“.

“China ar putea juca un rol, știind că există o singură națiune agresoare și o singură națiune care a fost agresată. Am mai spus-o și înainte: Cred că între SUA și China, sunt doi actori cheie la nivel mondial, ar trebui să existe un schimb de opinii pentru a discuta situația”, și-a exprimat premierul luxemburghez punctul de vedere.

Bettel a insistat că acest dialog nu trebuie să aibă loc la nivelul președinților Xi Jinping și Joe Biden, ci el se poate desfășura și la nivelul miniștrilor de externe.

El a precizat că un pas în direcția bună pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei este ce Beijingul și Washingtonul să fie în jurul mesei de tratative.

“Implicarea Chinei în această chestiune ar putea fi utilă și cred că Putin îl va asculta probabil pe Xi Jinping mai mult decât oricine altcineva. Și înțeleg cât de cheie este SUA în acest schimb și cred că aceste două puteri în jurul mesei ar fi un pas în direcția cea bună”, a conchis Xavier Bettel, poziția sa fiind exprimată într-o perioadă în care UE își analizează relațiile cu China, iar președintele francez cere Uniunii Europene să nu urmeze SUA în abordarea sa față de Beijing sau viceversa, ci să aibă propria viziune strategică.

Comentariile sale au fost făcute la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că el și liderul chinez Xi Jinping au avut o convorbire telefonică “lungă și semnificativă”, în primul lor contact cunoscut de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu 14 luni.

Deși Zelenski s-a declarat încurajat de convorbirea de miercuri, iar oficialii occidentali au salutat demersul lui Xi, această evoluție nu pare să aducă vreo schimbare imediată în perspectivele de pace.

Convorbirea dintre Zelenski și Xi a venit la o lună distanță de la vizita de stat a președintelui Chinei în Rusia, prima sa deplasare externă de la realegere și prima vizită de calibru internațional primită de Vladimir Putin după ce a invadat Ucraina. 

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice. Cu acea ocazie, Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing. Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov. Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie, așa cum arată o declarație comună semnată la Beijing de Xi și Putin, anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Replica lui Bogdan Aurescu după ce Dmitri Medvedev a propus împărțirea Ucrainei între vecinii săi: Atât de neconvingător și greșit! România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat marți seară că România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, după ce vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fostul președinte, Dmitri Medvedev, a spus că ar prefera să vadă țara pe care Moscova a invadat-o împărțită între vecinii ei, nominalizând Rusia, Polonia, România și Ungaria.

“Fostul președinte rus Dmitri Medvedev spune că România și alte țări vecine cu Ucraina „visează” să ia „bucăți” din teritoriul ei. Atât de neconvingător și de greșit! România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei și eforturile sale de a câștiga abominabilul război de agresiune al Rusiei împotriva țării!”, a transmis Bogdan Aurescu pe Twitter, într-un mesaj în care l-a etichetat și pe ministrul ucrainean externe Dmitro Kuleba.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate rus a declarat luni că este mai bună o “împărţire liniştită” a Ucrainei, decât statutul ei de membru în NATO sau un război mondial.

“Lăcomia şi răutatea, ura, ambiţiile sunt mai puternice decât raţiunea şi gândirea sănătoasă. Polonia să-şi ia regiunile vestice ale Ucrainei, dar să spunem direct, şi Ungaria şi România visează de mai multe decenii”, a afirmat Medvedev.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA9 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.14 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE14 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.15 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO16 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA16 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.16 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.16 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA17 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA7 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending