Cancelarul german Olaf Scholz a susținut miercuri dimineață, în Bundestag-ul din Berlin, un discurs privind proiectul de buget al guvernului său pentru anul viitor, în valoare de jumătate de trilion de euro, și a avertizat cu privire la „marea problemă economică” care ne așteaptă, potrivit Euronews.

Cancelarul a declarat că există studii din țări din jurul Germaniei care sugerează că va exista o „mare problemă economică” în câțiva ani din cauza îmbătrânirii forței de muncă. Ca urmare, a spus el, este nevoie de imigrație.

„Nu există nicio țară în lume cu o populație activă în scădere care să aibă creștere economică. Acesta este adevărul cu care ne confruntăm”.

Totodată, el a reamintit legile simplificate privind cetățenia și lucrătorii calificați pe care guvernul le-a introdus.

„Vrem ca oamenii de aici să se apuce de muncă, să învețe limba germană, să respecte legile, să își câștige existența, dar și să aibă un cuvânt de spus”, a subliniat Scholz.

Scholz a subliniat, însă, necesitatea ca Germania să rămâne deschisă în faţa imigraţiei, dar în acelaşi timp să gestioneze şi controleze mai bine sosirile de imigranţi.

„Suntem o ţară ce oferă protecţie celor care sunt persecutaţi politic, care se zbat pentru viaţa lor, care trebuie să-şi salveze vieţile, iar acest lucru este stipulat în Constituţia noastră şi noi nu vom repune aceasta în discuţie”, a spus Scholz. „Deschiderea către lume este prin urmare necesară. Însă deschiderea către lume nu înseamnă că oricine doreşte poate să vină. Trebuie să putem alege cine vine în Germania. Spun acest lucru aici destul de explicit”, a adăugat cancelarul federal în parlament.

În context, el a arătat că Germania este hotărâtă să meargă mai departe în ceea ce privește punerea în aplicare a controalelor la frontiere, fără a fi descurajată de reacțiile negative ale partenerilor săi din UE, cancelarul Olaf Scholz subliniind miercuri că „diferendul este necesar”.

„Vom continua această abordare de succes, […], facem acest lucru, deși devine dificil în relația cu vecinii noștri”, a declarat Scholz în fața deputaților din Bundestagul german. „Cred că […] este necesar să îndurăm acest diferend”, a adăugat el.

Marți, premierul polonez Donald Tusk a criticat dur planurile Germaniei de a introduce controale la toate frontierele sale terestre, calificându-le drept „inacceptabile”. 

Totodată, Comisia Europeană a reacționat ieri explicând că reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o „posibilitate”, dar că acestea trebuie să fie „necesare şi proporţionale”, iar în cazul Germaniei a subliniat că „astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale”.

Germania a instituit controale la frontierele sale cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția, ca o excepție aprobată de la normele spațiului de liberă circulație al UE, Schengen. Însă, începând cu 16 septembrie, va introduce temporar controale la toate frontierele terestre pentru a reduce imigrația clandestină și a spori securitatea internă, potrivit unui anunț făcut luni de guvernul german.

Noile controale, care vor fi în vigoare pentru o perioadă de 6 luni, vor fi aplicate la granițele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca, adăugându-se celor deja existente la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a apreciat miercuri că un război comercial între Uniunea Europeană și China nu este necesar, pledând mai curând pentru identificarea unui compromis privind tarifele, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul spaniol a susținut aceste declarații la un eveniment care a avut loc în parcul industrial Mondragon de la Kunshan, un oraş aflat în apropiere de metropola chineză Shanghai.

”Nu dorim un alt război, în acest caz un război comercial. Cred că trebuie să construim punţi între Uniunea Europeană şi China, şi din Spania noi vom fi constructivi şi vom încerca să găsim un compromis între China şi Comisia Europeană”, a explicat Pedro Sanchez.

Citiți și: Premierul spaniol Pedro Sanchez face apel la dialog și cooperare cu China, în ciuda tensiunilor comerciale cu UE

La sfârșitul lunii august, Comisia Europeană a prezentat părților interesate proiectul de decizie privind instituirea unor taxe compensatorii definitive la importurile de vehicule electrice cu baterie (BEV) din China. 

Citiți și: UE se pregătește să impună taxe compensatorii definitive la vehiculele electrice importate din China

Scopul a fost acela de a le oferi părților interesate posibilitatea de a prezenta observații, așa cum s-a procedat și în etapa provizorie. După ce Comisia analizează toate observațiile transmise de părțile interesate, iar statele membre își dau avizul, decizia finală va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Principalele noutăți în ceea ce privește comunicarea proiectului de constatări definitive – care fac în continuare obiectul unor modificări pe baza observațiilor argumentate ale părților interesate – sunt următoarele:

• o ușoară ajustare a nivelurilor propuse ale taxei, pe baza unor observații argumentate, primite de la părțile interesate, cu privire la măsurile provizorii precum și încheierea unor măsuri de investigare care nu fuseseră încă finalizate în etapa provizorie:
  • BYD: 17,0 %
  • Geely: 19,3 %
  • SAIC: 36,3 %
  • Alte societăți cooperante: 21,3 %
  • Toate celelalte societăți necooperante: 36,3 %;

• decizia de a acorda un nivel individual al taxei societății Tesla în calitate de exportator din China, stabilit la 9 % în această etapă;
• posibilitatea ca mai mulți exportatori chinezi și anumite întreprinderi comune cu producători din UE – care nu exportau încă în cursul perioadei de investigație – să beneficieze de nivelul mai scăzut al taxei prevăzut pentru societățile cooperante afiliate lor și
• decizia de a nu percepe retroactiv taxe compensatorii.

După ce va analiza observațiile transmise de părțile interesate, Comisia va prezenta decizia finală statelor membre, care vor vota în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în temeiul normelor privind comitologia (propunerea Comisiei va fi adoptată dacă nu există o majoritate calificată care să voteze împotrivă). Acest vot va avea un efect obligatoriu.

Măsurile definitive trebuie instituite în termen de cel mult 4 luni de la instituirea taxelor provizorii.

Vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu s-a întâlnit luni cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova, discuțiile constituind “o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat al ministrului liberal.

Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.

A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.

Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.

Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.

Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).

Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.

„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.

Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.