Miniștrii apărării din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania recomandă ca țările lor să se retragă din acordul internațional de interzicere a minelor antipersonal, cunoscut și ca Tratatul de la Ottawa, relatează Politico.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, se arată într-o declarație publicată marți de cele patru țări.

„Considerăm că, în actualul mediu de securitate, este extrem de important să oferim forțelor noastre de apărare flexibilitatea și libertatea de alegere pentru a utiliza potențial noi sisteme de arme și soluții pentru a consolida apărarea flancului estic vulnerabil al Alianței”, se adaugă în comunicat.

Tratatul de la Ottawa din 1997 a fost supus unei presiuni tot mai mari din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, în timp ce statele din prima linie își consolidează frontierele cu Rusia.

La începutul acestei luni, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia va începe să ia măsuri pentru a părăsi tratatul. Cele patru țări au analizat îndelung posibilitatea unei retrageri și au dorit să ia o decizie comună, regională.

Este mai degrabă un semnal politic către Moscova decât reflectarea unei nevoi militare imediate.

„Deciziile privind Convenția de la Ottawa ar trebui să fie luate în solidaritate și coordonare în cadrul regiunii. În același timp, în prezent nu avem planuri de a dezvolta, stoca sau utiliza mine antipersonal interzise anterior”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

La începutul acestei luni, șeful Statului Major al Apărării din Letonia, generalul maior Kaspars Pudāns, a declarat pentru Politico că prioritățile țării rămân minele antitanc și proiectilele de artilerie.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a declarat că și Finlanda ia în considerare părăsirea tratatului, deși nu este semnatară a declarației de astăzi.

Europa și Statele Unite ar trebui să normalizeze în cele din urmă relațiile cu Rusia odată ce luptele din Ucraina se vor încheia, a declarat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte.

“Este normal dacă războiul se va fi oprit ca Europa cumva, pas cu pas, și de asemenea SUA, pas cu pas, să restabilească relații normale cu Rusia”, a declarat Rutte într-un interviu acordat vineri publicației Bloomberg, citat de Politico Europe.

Cu toate acestea, liderul aliat a adăugat că Alianța Nord-Atlantică trebuie să mențină presiunea asupra Moscovei pentru a se asigura că se angajează serios în negocierile în curs de încetare a focului.

“Categoric, nu am ajuns încă acolo“, a spus el, referindu-se la orice normalizare a relațiilor.

“Acesta este motivul pentru care avem sancțiuni. Să nu fim naivi cu privire la ruși. Dar, pe termen lung, Rusia este acolo, iar Rusia nu va dispărea“, a adăugat el.

Declarația lui Rutte vine la o zi după ce s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, unde cei doi au discutat despre planul SUA pentru o încetare a focului în Ucraina, la mai mult de trei ani de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă.

Liderul NATO a refuzat să comenteze fezabilitatea planului de încetare a focului de 30 de zile, dar l-a numit un “plan foarte inteligent” și a spus că este “încântat” de evoluții.

Franța, Regatul Unit și Italia au făcut o comandă de 218 rachete antiaeriene Aster a căror livrare va fi accelerată pentru a face față deteriorării situației de securitate pe continent, a anunțat ministrul francez al Apărării, Sebastian Lecornu, anunță AFP, citat de Agerpres.

Această achiziție comună se înscrie într-o comandă-cadru pentru aproape 700 de rachete făcută încă în decembrie 2022 pentru cele trei țări.

”Stimulând transformarea instrumentului de producție, această nouă comandă va avea de asemenea ca efect livrarea mai precoce, începând din 2025, a 134 de rachete comandate anterior”, apreciază Lecornu pe rețeaua socială X.

Confirmation de la commande conjointe française, italienne et britannique de plus de 200 missiles Aster supplémentaires à @MBDAGroup

Stimulant la transformation de l’outil de production, cette nouvelle commande aura aussi pour effet la livraison plus précoce, à compter de 2025,…

— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) March 14, 2025

Rachetele comandate sunt rachete Aster 30 B1, o versiune de motor care nu a intrat încă în serviciu. Aceste rachete vor echipa viitoarea versiune a sistemului de apărare sol-aer SAMP/T francez și italian, precum și fregatele de apărare aeriană ale celor trei țări.

Fabricat de producătorul european MBDA, racheta Aster 30 B1, care ar urma să intre în serviciu în 2026, va avea capacitatea de a atinge o țintă ce zboară la 25.000 de metri altitudine, pe o rază de 150 de kilometri.

În afară de avioane, ea va avea capacitatea de a intercepta rachete balistice cu rază medie, precum și rachete hipersonice, care zboară cu o viteză de peste 5 Mach (6.000 de km/oră).

Țările europene se reînarmează masiv, pe fondul îngrijorărilor că administrația președintelui Donald Trump se apropie de Rusia și că garanțiile de securitate oferite de America Europei timp de decenii nu mai sunt fiabile.

Acest lucru a dus la apeluri în țările europene de a limita dependența de armele americane – de exemplu, economiștii germani au avertizat recent împotriva cumpărării avioanelor de luptă americane F-35.

Portugalia și-a manifestat deja dubii cu privire la înlocuirea avioanelor sale de luptă F-16 fabricate în SUA cu avioane F-35 mai moderne din cauza lui Donald Trump, fiind un prim exemplu în care stilul excentric al liderului de la Casa Albă afectează o potențială afacere profitabilă cu arme.

Potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), membrii europeni ai NATO au devenit și mai dependenți de armele americane.

Uniunea Europeană are deja pe mansa discuțiilor un proiect de document care propune ca țările europene să își reducă dependența de SUA în privința echipamentelor militare esențiale din punct de vedere strategic.

Acest lucru ar putea fi implementat prin planul ReArm Europe, prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmărește să mobilizeze aproape 800 de miliarde de euro (872 de miliarde de dolari) pentru a consolida apărarea europeană.

Citiți și: Operațiunea “ReArm Europe”. Ursula von der Leyen propune un plan de 800 de miliarde de euro pentru apărarea UE: Trăim într-o eră a reînarmării. Acesta este momentul Europei

UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate

Structura de finanțare include un sistem de împrumut în valoare de 150 de miliarde de euro garantat cu fonduri bugetare UE neutilizate, precum și norme fiscale relaxate care ar putea debloca 650 de miliarde de euro în cheltuieli suplimentare.