Connect with us

NATO

Moment istoric: Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO în aceeași zi în care Alianța împlinește 74 de ani de la înființare, dublând granița comună a NATO cu Rusia

Published

on

© NATO/ Flickr

Finlanda a aderat marți oficial la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Aderarea Finlandei la NATO are loc în aceeași zi în care Alianța împlinește 74 de ani de la înființare, prin semnarea la 4 aprilie 1949 a Tratatului Nord-Atlantic de la Washington, moment marcat printr-o reuniune a miniștrilor de externe din țările NATO care are loc marți și miercuri la Bruxelles.

Finlanda a devenit cel mai nou membru al NATO, după ce a depus la sediul NATO din Bruxelles instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, care a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator.

“Îi urăm bun venit Finlandei în Alianță! De astăzi, 31 de steaguri vor flutura împreună ca simbol al unității și solidarității noastre”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timp ce ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a depus instrumentul de aderare a Finlandei în fața guvernului Statelor Unite, reprezentat de secretarul de stat Antony Blinken.

Secretarul general i-a urat apoi bun venit președintelui finlandez Sauli Niinistö la sediul NATO pentru o ceremonie de înălțare a drapelului care marchează aderarea țării la Alianță.

Înaintea ceremoniei, secretarul general i-a mulțumit președintelui Niinistö pentru conducerea sa excepțională și pentru că a condus Finlanda în cea mai de succes Alianță din istorie.

“Sunt foarte mândru să urez bun venit Finlandei ca membru cu drepturi depline al Alianței noastre și aștept cu nerăbdare să urez bun venit și Suediei cât mai curând posibil”, a declarat el.

“Aderarea la NATO este bună pentru Finlanda, este bună pentru securitatea nordică și este bună pentru NATO în ansamblu”, a adăugat secretarul general, precizând că aderarea Finlandei arată lumii că președintele Putin nu a reușit să “trântească ușa NATO”. “În loc de mai puțin NATO, el a obținut opusul; mai mult NATO și ușa noastră rămâne ferm deschisă”, a spus el.

Imnul național finlandez și imnul NATO au fost intonate, în timp ce steagul Finlandei a fost ridicat pentru prima dată în fața sediului NATO, în prezența președintelui Niinistö, a ministrului de externe Haavisto, a ministrului apărării Kaikkonen, a miniștrilor de externe ai tuturor aliaților NATO și a invitatului Suedia.

Ceremonii simultane de înălțare a drapelului au avut loc la Comandamentul Aliat pentru Operațiuni (SHAPE) din Mons (Belgia) și la Comandamentul Aliat pentru Transformare din Norfolk, Virginia (Statele Unite).

Stând alături de președintele Niinistö, secretarul general a declarat că “Finlanda este mai sigură, iar NATO este mai puternică având Finlanda ca aliat”.

“Forțele voastre sunt substanțiale și foarte capabile, rezistența voastră este de neegalat, iar timp de mulți ani trupele din Finlanda și din țările NATO au lucrat cot la cot ca parteneri. De astăzi, stăm împreună ca Aliați”, a conchis el.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. Prin aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Alianța va proteja 96% dintre cetățenii Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Published

on

© Kaja Kallas/ X

Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.

La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.

„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.

Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.

Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.

Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.

În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”

Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.

„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.

Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.

„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.

Continue Reading

NATO

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

Published

on

© Globsec/ Facebook

Președintele ceh Petr Pavel s-a pronunțat joi pentru o ”autonomie operațională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianței Nord-Atlantice să se pregătească pentru misiuni fără a se baza pe implicarea activă a Statelor Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.

În intervenția sa din cadrul conferinței de securitate GLOBSEC de la Praga, fostul general în vârstă de 63 de ani a afirmat că țările europene ar trebui să ia în considerare ”oglindirea” cu personal european a posturilor de comandă deținute în prezent de militari americani.

În opinia sa, o astfel de măsură ar garanta că operațiunile specifice Europei rămân viabile indiferent de deciziile Washingtonului.

Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în perioada 2015 – 2018, a spus că Europa trebuie să răspundă la schimbarea atitudinii SUA față de securitatea europeană, în special sub mandatul președintelui Donald Trump.

”Este timpul să tragem concluziile necesare din faptul că rolul Statelor Unite în securitatea europeană s-a modificat. Noua administrație de la Washington a perturbat relațiile transatlantice și a forțat Europa să se confrunte cu întrebări strategice pe care nu le poate amâna”, a spus el.

”Obiectivul nu este de a crea o alternativă la NATO, ci de a consolida pilonul european al NATO. Pentru a reuși, acest pilon european nu poate rămâne o ambiție abstractă; el trebuie să fie instituționalizat, integrat în planificarea standard a NATO, în buget și să forțeze procese de dezvoltare”, a continuat el.

Discuțiile de la conferința GLOBSEC se concentrează pe provocările pentru securitatea globală și pe strategiile pentru viitoarele crize.

Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a avut un rol important în sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Guvernul conservator de la Praga a susținut o inițiativă de furnizare de muniții pentru artilerie și continuă să pledeze pentru un sprijin robust pentru Kiev din partea Alianței Nord-Atlantice. 

Continue Reading

NATO

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA50 minutes ago

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

NATO51 minutes ago

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

NATO1 hour ago

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

ROMÂNIA2 hours ago

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

U.E.2 hours ago

40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE

EDITORIALE3 hours ago

Iulian Chifu: Serghei Karaganov și esența gândirii ideologice ruse. Agresiunea ca mod de viață și Teoria războiului bun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară (16-19 iunie). Progresele R. Moldova în vederea aderării la UE, evaluate

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 week ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.2 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending