NATO
NATO a decis: Summitul la care Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați vor adopta noul Concept Strategic va avea loc pe 29-30 iunie 2022 la Madrid
Published
3 years agoon
Următorul summit al NATO, la care liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice vor adopta următorul Concept Strategic, va avea loc la Madrid în perioada 29-30 iunie 2022, au anunțat vineri secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg și premierul spaniol Pedro Sánchez.
“Trebuie să continuăm să ne adaptăm pentru viitor. Și exact asta vom face la summitul de la Madrid de anul viitor”, a spus secretarul general.
În cadrul reuniunii, liderii vor lua decizii importante pentru a pune în aplicare ambițioasa agendă NATO 2030, a subliniat Stoltenberg, printre care se numără creșterea rezilienței și a apărării cibernetice a Alianței, ascuțirea avantajului său tehnologic și abordarea impactului schimbărilor climatice asupra securității.
Următorul concept strategic al NATO va fi, de asemenea, adoptat la summitul din 2022, a subliniat secretarul general.
“Conceptul strategic de la Madrid va reflecta noul mediu de securitate, se va angaja din nou față de valorile noastre și ne va reafirma unitatea. Garantând că Alianța noastră este pregătită pentru viitor”, a spus el.
În cadrul discuțiilor sale cu prim-ministrul Sánchez, împreună cu ministrul de externe José Manuel Albares Bueno și cu ministrul apărării Margarita Robles Fernández, dl Stoltenberg și-a exprimat recunoștința față de Spania pentru găzduirea următorului summit.
El a remarcat că summitul va marca cea de-a patruzecea aniversare a aderării Spaniei la NATO. “Această aderare a ancorat Spania în rândul țărilor libere și democratice ale comunității transatlantice și, de asemenea, a deschis calea pentru aderarea țării dumneavoastră la UE câțiva ani mai târziu”, a declarat Stoltenberg.
“Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare”, este detaliat în comunicatul final.
Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.
“Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol al relației transatlantice și am setat direcția pentru continua adaptare a Alianței către 2030 și în perspectivă. Așteptăm cu interes să ne întâlnim din nou în Spania, în 2022, iar ulterior în Lituania”, au conchis atunci cei 30 de lideri ai statelor membre ale NATO.
Actualul concept strategic al NATO datează din anul 2010, când a fost adoptat la summitul de la Lisabona și prevede trei sarcini fundamentale ale Alianței: apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite aliaților să se consulte și să coopereze în domenii care țin de securitate și apărare, în timp ce articolul 5 consacră sarcina fundamentală a NATO, și anume apărarea colectivă, astfel: ”un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau America de Nord, este considerat un atac împotriva tuturor”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
“Este mai bine să fii în UE!”: La 20 de ani de la aderare, Donald Tusk promite că peste cinci ani Polonia va fi mai bogată decât Marea Britanie
La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune
Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre
România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări
NATO
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Published
9 hours agoon
May 1, 2024Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.
“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.
“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.
Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.
De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.
Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.
Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.
Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.
Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.
NATO
Klaus Iohannis și Justin Trudeau au discutat despre viitorul summit NATO și acțiuni comune România – Canada în calitate de aliați
Published
1 day agoon
April 30, 2024Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, luni, cu premierul canadian Justin Trudeau, despre relaţia bilaterală şi acţiunea comună, în calitate de aliaţi NATO, a celor două state.
“Am avut o discuţie substanţială astăzi cu prim-ministrul Justin Trudeau, concentrându-ne pe dezvoltarea în continuare a relaţiei bilaterale dinamice româno-canadiene şi a acţiunii comune în calitate de aliaţi NATO. Privim în perspectivă spre viitorul summit NATO şi oportunitatea de a obţine rezultate semnificative”, a scris Iohannis pe reţeaua de socializare X.
I had a substantial discussion today with PM @JustinTrudeau focusing on further development of our dynamic bilateral 🇷🇴 🇨🇦 relation and joint action as NATO allies. Looking ahead to the upcoming NATO Summit and the opportunity to deliver significant results. @CanadianPM
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 29, 2024
Aceasta este cea de-a treia convorbire telefonică din ultima săptămână a președintelui Iohannis în perspectiva pregătirii summitului NATO de la Washington, după discuțiile avute cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Klaus Iohannis este, de asemenea, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, succesorul lui Jens Stoltenberg urmând a fi stabilit în contextul summitului aliat din 9-11 iulie.
NATO
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Published
2 days agoon
April 29, 2024Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.
“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.
Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.
Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.
Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”
Eurostat: România, în primele patru țări din UE cu cele mai mici ponderi ale angajaților care lucrează minim 49 de ore pe săptămână
“Este mai bine să fii în UE!”: La 20 de ani de la aderare, Donald Tusk promite că peste cinci ani Polonia va fi mai bogată decât Marea Britanie
Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE
La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”
SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete
Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune
Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre
România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări
Cătălin Predoiu: România este pregătită să implementeze Pactul privind migrația și azilul și am demarat deja activități în acest sens
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO7 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ7 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE2 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.6 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor