Connect with us

NATO

NATO cere Iranului să se abțină de la ”noi violențe și provocări” și se declară pregătită să își reia misiunea din Irak

Published

on

© NATO

NATO este pregătită să își reia misiunile de instruire a forțelor de securitate irakiene atunci când situația o va permite, a declarat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la capătul unei reuniuni de urgență a țărilor aliate, la nivel de ambasadori, determinată de evoluțiile de securitate și escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu după atacarea ambasadei americane de la Bagdad și riposta SUA printr-o operațiune care a culminat cu uciderea generalului iranian Qassem Soleimani.

În cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, Stoltenberg a subliniat că ”siguranța personalului NATO din Irak este crucială și că Alianța și-a suspendat temporar activitățile de instruire” și a reamintit că misiunea este contribuția pe care NATO o aduce Coaliției Globale de luptă împotriva grupării Stat Islamic.

Reacția NATO survine după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak, în majoritatea lor americane, şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului. Rezoluția, care necesită aprobarea guvernului și care este susținută de premierul Adel Abdul Mahdi, solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Irak şi obţinerii victoriei”.

La invitația guvernului irakian, ajutăm la formarea forțelor și la prevenirea revenirii ISIS. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru lupta împotriva ISIS și pentru misiunea NATO în Irak. În tot ceea ce facem, siguranța personalului nostru este primordială. Ca atare, deocamdată am suspendat operațiunile pe teren. Și luăm toate măsurile de precauție necesare pentru a ne proteja oamenii”, a explicat Stoltenberg, precizând că Alianța rămâne în strânsă legătură cu autoritățile irakiene.

De asemenea, secretarul general a mai menționat că ”NATO este pregătit să continue formarea și consolidarea capacității noastre atunci când situația o va permite”.

”Rămânem ferm angajați în lupta împotriva terorismului internațional”, a completat el.

În egală măsură, înaltul oficial aliat a ținut să informeze că Statele Unite au prezentat situația din regiune în urma atacurilor recente asupra forțelor coaliției în Irak și operațiunea împotriva generalului Soleimani.

”De mulți ani, aliații își exprimă îngrijorarea privind activitățile de destablizare ale Iranului în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu”, a punctat Stoltenberg, în contextul în care șeful diplomației americane i-a criticat săptămâna trecută pe marii aliați europeni pentru modul cum au reacționat la operațiunea SUA de la Bagdad.

De asemenea, secretarul general al Alianței a indicat că țările NATO sunt în acord în ce privește faptul că ”Iranul nu trebuie să posede niciodată o armă nucleară”, având în vedere că Teheranul a anunțat duminică seară că refuză să mai respecte prevederile acordului nuclear încheiat în 2015 și din care SUA s-au retras în 2018, acuzând Iranul de violarea internațională a obligațiilor ce decurg din acest document juridic internațional.

”Suntem îngrijorați cu privire la testele nucleare ale Iranului și suntem uniți în condamnarea sprijinului oferit de Iran pentru diferite grupuri teroriste”, a mai spus Stoltenberg, subliniind că aliații au făcut un apel pentru descaladare.

Un nou conflict nu este în interesul nimănui. Iranul trebuie să se abțină de la provocări și noi violențe”, a conchis secretarul general al NATO.

Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Statele Unite au desfășurat o operațiune cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, ca ripostă după ce ambasada americană în Irak a fost atacată. Generalul Soleimani era inclus pe lista teroriștilor a Consiliului Uniunii Europene.

Tensiunile au continuat la nivelul declarațiilor politice. Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune. În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

De asemenea, tensiunile s-au acutizat după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării. Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupelor americane li se va cere să plece, atunci guvernul irakian va trebui să-i plătească Washingtonului costurile pentru ”baza aeriană extraordinar de scumpă” din Irak.

Între timp, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a menționat că aceste amenințări cu impunerea de sancțiuni ”fără precedent” nu ajută foarte mult, iar la solicitarea acestuia, miniștrii de Externe din țările UE se vor întruni vineri pentru o reuniune extraordinară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending