NATO este pregătită să își reia misiunile de instruire a forțelor de securitate irakiene atunci când situația o va permite, a declarat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la capătul unei reuniuni de urgență a țărilor aliate, la nivel de ambasadori, determinată de evoluțiile de securitate și escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu după atacarea ambasadei americane de la Bagdad și riposta SUA printr-o operațiune care a culminat cu uciderea generalului iranian Qassem Soleimani.
În cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, Stoltenberg a subliniat că ”siguranța personalului NATO din Irak este crucială și că Alianța și-a suspendat temporar activitățile de instruire” și a reamintit că misiunea este contribuția pe care NATO o aduce Coaliției Globale de luptă împotriva grupării Stat Islamic.
Reacția NATO survine după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak, în majoritatea lor americane, şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului. Rezoluția, care necesită aprobarea guvernului și care este susținută de premierul Adel Abdul Mahdi, solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Irak şi obţinerii victoriei”.
”La invitația guvernului irakian, ajutăm la formarea forțelor și la prevenirea revenirii ISIS. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru lupta împotriva ISIS și pentru misiunea NATO în Irak. În tot ceea ce facem, siguranța personalului nostru este primordială. Ca atare, deocamdată am suspendat operațiunile pe teren. Și luăm toate măsurile de precauție necesare pentru a ne proteja oamenii”, a explicat Stoltenberg, precizând că Alianța rămâne în strânsă legătură cu autoritățile irakiene.
De asemenea, secretarul general a mai menționat că ”NATO este pregătit să continue formarea și consolidarea capacității noastre atunci când situația o va permite”.
”Rămânem ferm angajați în lupta împotriva terorismului internațional”, a completat el.
În egală măsură, înaltul oficial aliat a ținut să informeze că Statele Unite au prezentat situația din regiune în urma atacurilor recente asupra forțelor coaliției în Irak și operațiunea împotriva generalului Soleimani.
”De mulți ani, aliații își exprimă îngrijorarea privind activitățile de destablizare ale Iranului în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu”, a punctat Stoltenberg, în contextul în care șeful diplomației americane i-a criticat săptămâna trecută pe marii aliați europeni pentru modul cum au reacționat la operațiunea SUA de la Bagdad.
De asemenea, secretarul general al Alianței a indicat că țările NATO sunt în acord în ce privește faptul că ”Iranul nu trebuie să posede niciodată o armă nucleară”, având în vedere că Teheranul a anunțat duminică seară că refuză să mai respecte prevederile acordului nuclear încheiat în 2015 și din care SUA s-au retras în 2018, acuzând Iranul de violarea internațională a obligațiilor ce decurg din acest document juridic internațional.
”Suntem îngrijorați cu privire la testele nucleare ale Iranului și suntem uniți în condamnarea sprijinului oferit de Iran pentru diferite grupuri teroriste”, a mai spus Stoltenberg, subliniind că aliații au făcut un apel pentru descaladare.
”Un nou conflict nu este în interesul nimănui. Iranul trebuie să se abțină de la provocări și noi violențe”, a conchis secretarul general al NATO.
Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Statele Unite au desfășurat o operațiune cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, ca ripostă după ce ambasada americană în Irak a fost atacată. Generalul Soleimani era inclus pe lista teroriștilor a Consiliului Uniunii Europene.
Tensiunile au continuat la nivelul declarațiilor politice. Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune. În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.
De asemenea, tensiunile s-au acutizat după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării. Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupelor americane li se va cere să plece, atunci guvernul irakian va trebui să-i plătească Washingtonului costurile pentru ”baza aeriană extraordinar de scumpă” din Irak.
Între timp, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a menționat că aceste amenințări cu impunerea de sancțiuni ”fără precedent” nu ajută foarte mult, iar la solicitarea acestuia, miniștrii de Externe din țările UE se vor întruni vineri pentru o reuniune extraordinară.