Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO se reunește de urgență ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu și după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agenţia DPA.

Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei, programată pentru ora 14:00 GMT, va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, a declarat un purtător de cuvânt al NATO, potrivit Agerpres.

Reuniunea de urgență la nivel aliat survine și după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak, în majoritatea lor americane, şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului. Rezoluția, care necesită aprobarea guvernului și care este susținută de premierul Adel Abdul Mahdi, solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Irak şi obţinerii victoriei”.

Anterior, NATO a decis să își suspende operaţiunile de antrenament din Irak ca parte a misiunile sale în această țară  după moartea generalului Qasem Soleimani în atacul american la Bagdad ordonat de președintele Donald Trump.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut și o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării, Mark Esper, cu privire la evoluțiile din regiune.

NATO este implicată puternic în Orientul Mijlociu, unde continuă să desfășoare misiunea Resolute Support în Afganistan și să instruiască forțele de securitate irakiene. În ambele misiuni, forțele americane reprezintă principala putere militară ce compun efectivele aliate prezente în regiune.

În prezent, peste 5.000 de soldaţi americani se află pe teritoriul Irakului, iar Washington-ul și-a manifestat intenția de a desfășura până la 3.500 de soldaţi suplimentari în regiune.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.

În paralel, în Iran continuă ceremoniile de comemorare a generalului Qassem Soleimani, considerat un personaj-cheie pentru regimul de la Teheran și pentru influența iraniană în regiune, iar tensiunile între Teheran și Washington continuă să păstreze o cotă ridicată la nivel declarativ.

Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune.

În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

Pe de altă parte, la nivelul UE, președintele Consiliului European Charles Michel a solicitat oprirea violențelor și provocărilor în Irak, iar Înaltul Reprezentant Josep Borrell l-a invitat pe ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, la Bruxelles.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SIPRI: China, al doilea producător de arme din lume, după SUA și în fața Rusiei

Published

on

© European Union, 2018

China este în prezent cel de-al doilea mare producător de arme din lume, situându-se în spatele Statelor Unite și în fața Rusiei, potrivit unui nou raport realizat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) și publicat la 27 ianuarie, relatează Agerpres. 

China a înregistrat progrese majore în producția sa de armament în ultimii cinci ani,  cei mai mari cinci exportatori de arme la nivel mondial fiind Statele Unite, Rusia, Franța, Germania și abia pe locul cinci China, în perioada 2014-2018.

La nivelul Organizației Națiunilor Unite, China este  membru permanent cu drept de veto al Consiliului de Securitate, alături de cu SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia.

Potrivit SIPRI, China a investit considerabil în modernizarea industriei sale de arme începând cu anii 1960, și în special din 1999 încoace.

Unul dintre obiectivele principale ale Chinei este de a fi independentă în producerea de arme și tehnologii avansate pentru forțele sale armate.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de transparență, valoarea reală a vânzărilor de arme chineze este necunoscută, fiind bazată pe estimări. Astfel, SIPRI a identificat patru companii chineze ca fiind lideri în industria armamentului din China în baza estimărilor la vânzările de arme între 2015 și 2017.

În 2017, dintre cele mai mari 20 de companii din Top 100 SIPRI, 11 aveau sediul în SUA, șase în Europa de Vest și trei în Rusia.

Dacă cele patru companii chineze producătoare de arme, menționate în studiu, ar fi incluse în Top 100 SIPRI, toate s-ar încadra printre primele 20, vânzările combinate de arme ridicându-se la o valoare totală de 54,1 miliarde de dolari. Din cele patru companii, trei ar fi clasate în top 10, a precizat SIPRI.

Companiile identificate sunbt Aviation Industry Corporation of China (AVIC), China North Industries Corporation (NORINCO), China Electronics Technology Group Corporation CETC) și China South Industries Group Corporation (CSGC).

Aceste companii sunt clasate în urma celor mai mari patru producători de arme din lume: Lockheed Martin, Boeing, Northrop Grumman și Raytheon – toate cu sediul în SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending