Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO se reunește de urgență ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu și după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agenţia DPA.

Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei, programată pentru ora 14:00 GMT, va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, a declarat un purtător de cuvânt al NATO, potrivit Agerpres.

Reuniunea de urgență la nivel aliat survine și după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak, în majoritatea lor americane, şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului. Rezoluția, care necesită aprobarea guvernului și care este susținută de premierul Adel Abdul Mahdi, solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Irak şi obţinerii victoriei”.

Anterior, NATO a decis să își suspende operaţiunile de antrenament din Irak ca parte a misiunile sale în această țară  după moartea generalului Qasem Soleimani în atacul american la Bagdad ordonat de președintele Donald Trump.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut și o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării, Mark Esper, cu privire la evoluțiile din regiune.

NATO este implicată puternic în Orientul Mijlociu, unde continuă să desfășoare misiunea Resolute Support în Afganistan și să instruiască forțele de securitate irakiene. În ambele misiuni, forțele americane reprezintă principala putere militară ce compun efectivele aliate prezente în regiune.

În prezent, peste 5.000 de soldaţi americani se află pe teritoriul Irakului, iar Washington-ul și-a manifestat intenția de a desfășura până la 3.500 de soldaţi suplimentari în regiune.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.

În paralel, în Iran continuă ceremoniile de comemorare a generalului Qassem Soleimani, considerat un personaj-cheie pentru regimul de la Teheran și pentru influența iraniană în regiune, iar tensiunile între Teheran și Washington continuă să păstreze o cotă ridicată la nivel declarativ.

Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune.

În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

Pe de altă parte, la nivelul UE, președintele Consiliului European Charles Michel a solicitat oprirea violențelor și provocărilor în Irak, iar Înaltul Reprezentant Josep Borrell l-a invitat pe ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, la Bruxelles.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Washingtonul, poziție comună cu UE, nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”

Published

on

© White House/Tia Dufour

SUA adoptă o poziție comună cu Uniunea Europeană și nu îl recunosc pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”, a declarat miercuri Departamentul de Stat american după ce acesta a depus jurământul în secret pentru cel de-al şaselea mandat de şef al statului, notează AFP și Agerpres.

„Alegerile de la 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Rezultatele anunţate au fost fraudate şi nu conferă nicio legitimitate”, a afirmat un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane într-o declaraţie remisă agenţiei France Presse.

Parlamentul European, împreună cu Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene, consideră același lucru. Alegerile din Belarus ”nu au fost nici libere, nici corecte”.

Citiți și: UE nu îl recunoaște pe Alexander Lukashenko drept noul președinte legitim al Belarusului și pregătește sancțiuni

Uniunea Europeană a denunţat luna trecută alegerile prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre.

Reamintim că în timpul ultimei sesiuni plenare, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă UE să pună în aplicare sancțiuni ample și eficace împotriva lui Aleksandr Lukașenko și a tuturor celor vinovați de fraudă electorală, de violență și de represiune în Belarus.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă și realistă cu Londra, după ce Guvernul de la Londra a propus un proiect de lege care încalcă dreptul internațional, a precizat negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Sunt hotărât”, a declarat Michel Barnier la sosirea la Londra înaintea unor discuţii informale cu guvernul britanic, fiind întrebat dacă este optimist în legătură cu ajungerea la un acord. ”Rămânem calmi, respectuoși, realiști și fermi”, a completat oficialul european.

Proiectul de lege privind piața internă în Regatul Unit, care încalcă dreptul internațional și la care premierul britanic, Boris Johnson, nu dorește să renunțe, a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit, la care premierul Boris Johnson nu dorește să renunțe, în pofida numeroaselor nemulțumiri exprimate de europeni dar și de membri ai popriulul partid, Partidul Conservator, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Tabăra conservatorilor a găsit în cele din urmă un compromis cu premierul Boris Johnson, votând marţi un amendament propus de executiv prin care devine obligatoriu un vot al parlamentului în cazul utilizării prerogativelor conferite de noul proiect de lege.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care include condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Un studiu realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe” relevă că un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra va demara săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE care ar fi trebuit să aibă loc în această săptămână, dar a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Dorinţa de extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, dar şi evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, au fost subiecte ale convorbirii telefonice pe care a avut-o miercuri ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române l-a felicitat pe omologul saudit cu prilejul Zilei Naţionale a Regatului Arabiei Saudite, celebrată astăzi, adresând urări de pace şi prosperitate întregii naţiuni saudite. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, iar interlocutorul saudit a reconfirmat, dorinţa de aprofundare şi extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, pe coordonatele stabilite anterior, în cadrul vizitei la Bucureşti a demnitarului saudit din 12 februarie 2020 şi al convorbirii telefonice dintre cei doi miniştri de la 23 iulie 2020. Întrevederea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicatul citat.

Conform sursei citate, Aurescu a prezentat principalele concluzii ale vizitei oficiale efectuate în perioada 2-3 septembrie în Israel şi Palestina, a reiterat susţinerea României pentru o rezolvare durabilă şi cuprinzătoare a conflictului israeliano-palestinian, în baza dreptului internaţional şi a soluţiei celor două state şi a arătat că România va continua să susţină angajarea celor două părţi într-un dialog constructiv, în vederea reluării negocierilor directe între cele două părţi pentru identificarea unei soluţii durabile.

“Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de normalizare a relaţiilor din regiune, cu referire la recentele evoluţii dintre Israel şi Emiratele Arabe Unite şi, respectiv, Bahrain. Şeful diplomaţiei române a punctat faptul că astfel de iniţiative contribuie la îmbunătăţirea climatului de securitate şi încredere din regiune, România încurajând astfel de progrese. Cei doi miniştri au discutat şi situaţia din Yemen. Şeful diplomaţiei române a reiterat susţinerea consecventă de către România a demersurilor de stabilizare şi pace, încurajând participarea responsabilă a tuturor părţilor implicate în dialogul intra-yemenit, în conformitate cu angajamentele asumate prin acordurile de la Stockholm şi Riad, şi în strânsă colaborare cu reprezentantului special al Secretarului general al ONU, Martin Griffiths. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a condamnat ferm atacurile recente lansate asupra teritoriului saudit, considerând inacceptabil orice atentat la adresa siguranţei populaţiei civile”, mai spune MAE.

Cei doi oficiali au analizat şi cele mai recente evoluţii din Mediterana de Est, iar Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că anunţul de marţi seara, 22 septembrie, cu privire la reluarea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, planificate pentru joi, 24 septembrie, va deschide calea spre detensionarea situaţiei, mai menţionează comunicatul.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN41 mins ago

Social-democrații din Parlamentul European, despre noua politică de migrație și azil a UE: Solidaritatea trebuie să fie regula, nu excepția

Dacian Cioloș49 mins ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: UE a tras prea mult de timp. Trebuie să construim un sistem european de azil și migrație bazat pe solidaritate

U.E.50 mins ago

Uniunea Europeană consideră că așa-numita ”învestire” a lui Lukanșenko în funcția de președinte este lipsită de ”legitimitate democratică”: UE își revizuiește relațiile cu Belarus

JUSTIȚIE1 hour ago

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Washingtonul, poziție comună cu UE, nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE18 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending