NATO nu dorește o nouă cursă a înarmărilor și nu are intenția de a desfășura rachete nucleare la sol în Europa, a dat vineri asigurări secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după ce Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare dintre SUA și Rusia a încetat să existe.
”De peste trei decenii, Tratatul INF a fost un reper în controlul armelor. A eliminat o întreagă categorie de arme nucleare, făcându-ne pe toți mai în siguranță. Astăzi, Tratatul INF nu mai există pentru că Rusia a desfășurat sistemul de rachete SSC-8, rachete nucleare, mobile și greu de detectat”, a declarat Stoltenberg, la scurt timp după ce după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.
Stoltenberg a reamintit măsurile agreate în luna iunie de miniștrii Apărării din țările aliate cu privire la iminenta dizolvare a acordului ce data din 1987.
”Am convenit asupra unui pachet de măsuri pentru a ne asigura că postura de descurajare și apărare a NATO rămâne credibilă și eficientă. Dar nu ne vom grăbi punerea în aplicare sau nu vom avea acțiuni imprudente. Vom lua în considerare opțiunile noastre cu atenție”, a spus, în mod precaut, înaltul oficial aliat.
Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.
Secretarul general al Alianței a reluat mesajul că racheta rusească 9M729/ SSC-8 poate ajunge ”în orașele europene cu doar câteva minute de avertizare” și ”reduc pragul de utilizare a armelor nucleare în conflictele armate”.
Referindu-se și la declarația Consiliului Nord-Atlantic de vineri cu privire la încetarea Tratatului, Jens Stoltenberg mai spus că ”toți aliații NATO sunt de acord că aceste rachete încalcă Tratatul INF” și că decizia Statelor Unite de a se retrage din acord ”este susținută de aliați”.
”Nu vom reflecta ce face Rusia. Nu dorim o nouă cursă a înarmărilor. Și nu avem intenția de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa. NATO continuă să aspire la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Stoltenberg.
Amintim că Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni – data de 2 august 2019, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.
SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.
Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.
Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.
În acest cadru, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat la finalul lunii iunie o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.
Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.
Ulterior însă, președintele rus Vladimir Putin a semnat la 3 iulie decretul privind retragerea țării sale din Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).
Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele Statelor Unite Ronald Reagan și liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, a reprezentat sfârşitul unei confruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.
Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020.