Connect with us

NATO

NATO dă asigurări că nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor” după ce Tratatul INF dintre SUA și Rusia a încetat să existe: ”Nu avem intenția de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”

Published

on

©️ NATO/ Flickr

NATO nu dorește o nouă cursă a înarmărilor și nu are intenția de a desfășura rachete nucleare la sol în Europa, a dat vineri asigurări secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după ce Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare dintre SUA și Rusia a încetat să existe.

De peste trei decenii, Tratatul INF a fost un reper în controlul armelor. A eliminat o întreagă categorie de arme nucleare, făcându-ne pe toți mai în siguranță. Astăzi, Tratatul INF nu mai există pentru că Rusia a desfășurat sistemul de rachete SSC-8, rachete nucleare, mobile și greu de detectat”, a declarat Stoltenberg, la scurt timp după ce după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

Stoltenberg a reamintit măsurile agreate în luna iunie de miniștrii Apărării din țările aliate cu privire la iminenta dizolvare a acordului ce data din 1987.

”Am convenit asupra unui pachet de măsuri pentru a ne asigura că postura de descurajare și apărare a NATO rămâne credibilă și eficientă. Dar nu ne vom grăbi punerea în aplicare sau nu vom avea acțiuni imprudente. Vom lua în considerare opțiunile noastre cu atenție”, a spus, în mod precaut, înaltul oficial aliat.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Secretarul general al Alianței a reluat mesajul că racheta rusească 9M729/ SSC-8 poate ajunge ”în orașele europene cu doar câteva minute de avertizare” și ”reduc pragul de utilizare a armelor nucleare în conflictele armate”.

Referindu-se și la declarația Consiliului Nord-Atlantic de vineri cu privire la încetarea Tratatului, Jens Stoltenberg mai spus că ”toți aliații NATO sunt de acord că aceste rachete încalcă Tratatul INF” și că decizia Statelor Unite de a se retrage din acord ”este susținută de aliați”.

Nu vom reflecta ce face Rusia. Nu dorim o nouă cursă a înarmărilor. Și nu avem intenția de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa. NATO continuă să aspire la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Stoltenberg.

Amintim că Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni – data de 2 august 2019, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

În acest cadru, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat la finalul lunii iunie o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Ulterior însă, președintele rus Vladimir Putin a semnat la 3 iulie decretul privind retragerea țării sale din Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele Statelor Unite Ronald Reagan și liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, a reprezentat sfârşitul unei confruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Continue Reading

NATO

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

Published

on

© Photo Collage (US Department of Defense/ NATO)

Noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a avut vineri prima sa convorbire telefonică după preluarea mandatului, discutând cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea legăturii transatlantice dintre Europa și America de Nord prin intermediul Alianței Nord-Atlantice.

“Am vorbit cu secretarul american al apărării Lloyd Austin și l-am felicitat pentru confirmarea sa în funcție. O discuție importantă despre valorile pe care le împărtășim și provocările cu care ne confruntăm. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape pentru consolidarea legăturii dintre Europa și America de Nord prin intermediul NATO”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Într-un comunicat separat, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a subliniat că “discuția a fost primul său apel telefonic adresat unui lider străin în calitate de secretar al apărării” prin care “întărește importanța Alianței NATO pentru Statele Unite”.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cei doi lideri au discutat despre importanța valorilor noastre comune, a mediului actual de securitate, inclusiv a menținerii unei descurajări puternice a NATO și a unei poziții de apărare, precum și a misiunilor aflate în desfășurare în Afganistan și Irak.

De asemenea, au analizat pe scurt viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din NATO și au fost de acord să discute din nou mai detaliat în următoarele săptămâni.

Secretarul apărării a declarat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea unei relații de lucru strânse cu Stoltenberg și ambii lideri s-au angajat să se consulte în lunile următoare.

Senatul american l-a confirmat vineri pe generalul în retragere Lloyd Austin dreptul noul secretar al apărării, acesta devenind primul afro-american care conduce Pentagonul.

Nominalizarea lui Austin a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare de 93 de voturi pentru și 2 împotrivă, în ciuda îngrijorărilor dintre democrați și republicani cu privire la numirea unui alt general recent pensionat pentru a conduce Departamentul Apărării.

Lloyd Austin, 67 de ani, este un general de patru stele în retragere, cu peste 40 de ani de serviciu militar. El a lucrat cu președintele ales Biden și a fost arhitect șef al campaniei militare de înfrângere a Statului Islamic în Irak și Siria. 

Lloyd Austin s-a angajat marţi , în timp audierii sale, să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei fostului lider de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan. “Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată”, a declarat el, adăugând că “ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a inaugurat joi, în numele Alianței Nord-Atlantice, o nouă Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice pentru forţele armate din Republica Moldova, dezvoltată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al Alianţei Nord-Atlantice şi în cooperare cu Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO în cadrul unui proiect multianual.

Această capabilitate va contribui la reducerea la nivel minim a oricărei ameninţări provenite din incidente cibernetice, va furniza mijloace pentru o restabilire rapidă şi eficientă şi va preveni incidente similare în viitor, informează un comunicat al Alianței.

Inaugurarea a fost marcată joi printr-o ceremonie de tăiere de panglică, la care au participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul apărării din Republica Moldova, Victor Gaiciuc.

“NATO şi Moldova sunt parteneri timp de peste 25 de ani. Operaţiunea noastră susţine eforturile Republicii Moldova de a-şi reforma şi moderniza apărarea, structurile de securitate şi instituţiile, respectând pe deplin neutralitatea constituţională a Moldovei”, a declarat Geoană la eveniment.

“Noua Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice înfiinţată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO este un excelent exemplu pentru angajamentul NATO faţă de acest parteneriat”, a adăugat el.

“Prin finalizarea acestui proiect important am făcut un pas înainte spre creşterea capabilităţilor noastre de apărare cibernetică. Înfiinţarea Capabilităţii de Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor armate a Republicii Moldova va consolida poziţia Ministerului Apărării şi capacitatea de a răspunde la ameninţări cibernetice”, a declarat Victor Gaiciuc.

Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO (NCIA) a furnizat consiliere tehnică pentru conceperea laboratorului cibernetic şi infrastructura IT de sprijin.

“Suntem mândri să colaborăm cu naţiuni partenere precum Moldova pentru a le pregăti pentru provocări cibernetice cu care s-ar putea confrunta în viitor. Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Trebuie să folosim cunoaşterea noastră comună pentru a asigura securitatea Aliaţilor şi partenerilor noştri”, a declarat şeful statului major al NCIA, general maiorul Goksel Sevindik.

Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor identificate de guvernul Republicii Moldova, în strânsă coordonare cu experţii tehnici ai NATO. Acesta a inclus realizarea de cursuri şi de proceduri pentru a contracara ameninţări care ar putea afecta funcţionalitatea sistemului de informaţii computerizat al armatei, securitatea serviciilor şi infrastructurile critice, mai precizează comunicatul citat.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ23 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Prin unitate şi solidaritate vom învinge pandemia

PARLAMENTUL EUROPEAN30 mins ago

Liderul grupului PPE Manfred Weber, mesaj de Ziua Principatelor Române: La mulți ani, România

ROMÂNIA59 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Bogdan Aurescu: Să reflectăm la vocaţia ţării noastre ca stat profund integrat în spațiul european și euro-atlantic

POLITICĂ1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Eugen Tomac1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eurodeputatul PMP Eugen Tomac: Obiectivul Unirii rămâne actual. Și Moldova de la Est de Prut este România

POLITICĂ1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Premierul Florin Cîțu: Puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca naţiune, stă în unitatea noastră

MAREA BRITANIE2 hours ago

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

SUA2 hours ago

SUA: Administrația Joe Biden cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi și condamnă “metodele brutale” utilizate împotriva manifestanților

Dacian Cioloș2 hours ago

Proteste în Rusia. Dacian Cioloș le cere miniștrilor de externe din UE să adopte sancțiuni “care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin”

POLITICĂ3 hours ago

162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Klaus Iohannis evocă “un nou rol istoric” al României: Suntem legați indisolubil de apartenența la UE și NATO

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE4 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac5 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending