Connect with us

NATO

NATO dă asigurări că nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor” după ce Tratatul INF dintre SUA și Rusia a încetat să existe: ”Nu avem intenția de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”

Published

on

©️ NATO/ Flickr

NATO nu dorește o nouă cursă a înarmărilor și nu are intenția de a desfășura rachete nucleare la sol în Europa, a dat vineri asigurări secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după ce Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare dintre SUA și Rusia a încetat să existe.

De peste trei decenii, Tratatul INF a fost un reper în controlul armelor. A eliminat o întreagă categorie de arme nucleare, făcându-ne pe toți mai în siguranță. Astăzi, Tratatul INF nu mai există pentru că Rusia a desfășurat sistemul de rachete SSC-8, rachete nucleare, mobile și greu de detectat”, a declarat Stoltenberg, la scurt timp după ce după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

Stoltenberg a reamintit măsurile agreate în luna iunie de miniștrii Apărării din țările aliate cu privire la iminenta dizolvare a acordului ce data din 1987.

”Am convenit asupra unui pachet de măsuri pentru a ne asigura că postura de descurajare și apărare a NATO rămâne credibilă și eficientă. Dar nu ne vom grăbi punerea în aplicare sau nu vom avea acțiuni imprudente. Vom lua în considerare opțiunile noastre cu atenție”, a spus, în mod precaut, înaltul oficial aliat.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Secretarul general al Alianței a reluat mesajul că racheta rusească 9M729/ SSC-8 poate ajunge ”în orașele europene cu doar câteva minute de avertizare” și ”reduc pragul de utilizare a armelor nucleare în conflictele armate”.

Referindu-se și la declarația Consiliului Nord-Atlantic de vineri cu privire la încetarea Tratatului, Jens Stoltenberg mai spus că ”toți aliații NATO sunt de acord că aceste rachete încalcă Tratatul INF” și că decizia Statelor Unite de a se retrage din acord ”este susținută de aliați”.

Nu vom reflecta ce face Rusia. Nu dorim o nouă cursă a înarmărilor. Și nu avem intenția de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa. NATO continuă să aspire la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Stoltenberg.

Amintim că Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni – data de 2 august 2019, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

În acest cadru, miniștrii Apărării din țările NATO au adoptat la finalul lunii iunie o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

Acestea vizează consolidarea apărării antirachetă, programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. De asemenea, NATO oferă asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că aceștia nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Ulterior însă, președintele rus Vladimir Putin a semnat la 3 iulie decretul privind retragerea țării sale din Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Tratatul INF, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele Statelor Unite Ronald Reagan și liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, a reprezentat sfârşitul unei confruntări nucleare în Europa, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord. Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, decorat cu Ordinul Național ”Steaua României”. Rose Gottemoeller va fi înlocuită în funcție de Mircea Geoană în această săptămâna

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică.

Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Distincția a fost înmânată lui Rose Gottemoeller de către ambasadorul României la NATO, Stelian Stoian.

 

Rose Gottemoeller își va încheia în această săptămână mandatul de secretar general adjunct al NATO, poziție care va fi preluată imediat de Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, conform unei decizii anunțate de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la 17 iulie. Geoană va deveni, astfel, primul român și primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Rose Gottemoeller este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO, aceasta înlocuindu-l în funcție în octombrie 2016 pe ambasadorul Alexander Vershbow.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Noului Tratat privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Anul acesta, NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA suplimentează prezența militară în Polonia cu încă 1.000 de soldați. Donald Trump și Andrzej Duda au semnat, la New York, o nouă declarație de cooperare

Published

on

© President of Poland official website

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a semnat luni, la New York, o declarație de cooperare în domeniul militar cu omologul său polonez Andrzej Duda, care va determina creşterea numărului forțe americane staționate pe teritoriul statului central european.

“Este de aşteptat o creştere cu aproximativ 1.000 de militari americani în viitorul apropiat” a personalului actual, conform declaraţiei de cooperare, citată de DPA, potrivit Agerpres

De asemenea, cele două părţi au identificat şase locuri în care prezenţa militară va fi suplimentată, urmând să fie discutată, de asemenea, identificarea locului potrivit pentru dislocarea unei echipe de luptă a brigăzii armate, mai arată sursa citată.

”Vom coopera în multe domenii, în special în domeniul militar. Vom transfera soldați acolo, iar Polonia va suporta costurile. Ei vor construi facilitățile”, a spus Donald Trump, după semnarea acordului, conform transcrierii furnizate de Casa Albă.

Prezent la întâlnirea Trump – Duda, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a precizat că documentul semnat va fi publicat ulterior.

Declaraţia urma să fie semnată la 1 septembrie la Varşovia, când Donald Trump era așteptat să participe la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, liderul SUA şi-a anulat vizita din cauza uraganului Dorian, care se apropia de coastele Floridei.

De altfel, cei doi lideri ar putea anunţa noua dată a vizitei lui Trump în Polonia, a declarat luni dimineaţă şi Andrzej Dera, un oficial din cadrul preşedinţiei poloneze. Polonia speră că Trump va efectua o vizită în acest an.

Semnarea acestui acord la New York vine după ce Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit anul acesta la Washington, la 12 iunie 2019, prilej cu care SUA și Polonia au convenit să crească prezenţa militară americană în Polonia cu 1.000 de militari, până la 5.500.

Atunci, cei doi președinți au semnat un acord-cadru de susţinere a cooperării militare bilaterale.

În context, preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending