Guvernul României salută adoptarea de către Colegiul Comisiei Europene a Actului Delegat Complementar (ADC) privind taxonomia Uniunii Europene în domeniul climei, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Includerea gazului și energiei nucleare în domeniul de aplicare al acestui Act confirmă rolul gazului ca un combustibil de tranziție către o economie decarbonizată, respectiv cel al energiei nucleare în reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.
România a propus în cursul anului 2021, alături de o serie de țări europene, includerea gazului și energiei nucleare în taxonomia tranziției ecologice, pentru a consolida investițiile private majore pentru tranziția la energia verde.
„Criza energetică pe care o traversăm și preocupările pentru combaterea schimbărilor climatice ne determină să acționăm decisiv și realist în fața nevoii de a ne proteja economiile și cetățenii. Orice pas înainte pe care îl facem împreună pentru a ne îmbunătăți răspunsul la efectele încălzirii climatice merită susținut și încadrat în planurile noastre de viitor, pentru a lăsa generațiilor viitoare un mediu mai curat și mai sănătos. Decizia luată astăzi de Colegiul Comisiei Europene este încurajatoare pentru a oferi în perspectivă un cadru predictibil și stabil pentru companiile care operează în cele două sectoare energetice: gaze naturale și energie nucleară”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.
România a fost între inițiatorii acestui demers și a susținut în mod constant recunoașterea rolului gazului și energiei nucleare în procesul de tranziție către o economie verde, motivată de necesitatea pregătirii unei tranziții ecologice care să nu afecteze populația și să nu pericliteze securitatea energetică.
În cadrul primei vizite efectuate la Bruxelles în calitate de prim-ministru, Nicolae Ciucă a subliniat obiectivul major al Uniunii vizând dubla tranziție verde și digitală, asigurând de susținerea României pentru avansarea acestuia, ca premisă pentru dezvoltarea în perspectivă a Uniunii și a statelor sale membre, pentru adaptarea la cerințele unei economii a viitorului.
În același timp, premierul a susținut că soluțiile care vor fi formulate la nivelul UE pentru atingerea acestor obiective trebuie să fie echilibrate, adaptate la realitățile economice și sociale din statele membre, inclusiv România, astfel încât să nu prezinte riscul accentuării diferențelor de dezvoltare din interiorul Uniunii și să afecteze stabilitatea economică a statelor membre.
„Vom susține decizia de astăzi a Comisiei Europene din convingerea că este în beneficiul cetățenilor români și europeni această perioadă de tranziție în care să putem folosi gazul și energia nucleară”, a subliniat premierul.
Amintim faptul că în cursul anului 2021, România, alături de alte State Membre ale Uniunii Europene, a susținut, în cadrul unei scrisori comune de poziție adresată Comisiei Europene, importanța energiei nucleare în mixul energetic actual și viitor al Uniunii și dezvoltarea în continuare a proiectelor strategice de investiții in acest domeniu.
Citiți și: Klaus Iohannis salută “actul delegat privind taxonomia” UE, care ține cont de propunerea României referitoare la gazele naturale și energia nucleară
Comisia Europeană a prezentat miercuri Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, Colegiul comisarilor ajungând la un acord politic asupra textului care prevede includerea “anumitor activități în domeniul gazelor naturale și al energiei nucleare” pe lista investițiilor pe care Uniunea Europeană le va finanța pentru atingerea decarbonizării.
Actul delegat prezentat de Executivul european introduce “activități economice suplimentare din sectorul energetic în taxonomia UE”, iar “textul stabilește condiții clare și stricte, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, sub rezerva cărora anumite activități din sectorul nuclear și al gazelor naturale pot fi adăugate ca activități tranzitorii la cele deja reglementate de primul act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice, aplicabil de la 1 ianuarie 2022”.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, aceste condiții stricte sunt următoarele: atât pentru gaz, cât și pentru nuclear, să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică; pentru nuclear, să îndeplinească cerințele de securitate nucleară și de mediu; iar pentru gaz, să contribuie la tranziția de la cărbune la surse regenerabile.
Actul delegat complementar privind taxonomia climei prezentat miercuri reprezintă o cerință periodică pe care Franța, România și alte state din Uniunea Europeană au avansat-o Comisiei Europene, în pofida opoziției puternice a Germaniei, care nu dorește includerea energiei nucleare pe lista investițiilor verzi.