Președintele Nicușor Dan a declarat marți seara, la Paris, că în cadrul reuniunii „Coaliției de Voință” a fost definit un document militar care stabilește modul concret de exercitare a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, împărțirea responsabilităților între statele participante și mecanismele de coordonare.
Șeful statului a subliniat că, pe lângă documentul public adoptat de toate țările participante, a fost elaborat și un document militar nepublic, rezultat al muncii echipelor tehnice, șefilor de state majore și consilierilor de securitate. Acesta detaliază responsabilitățile asumate de fiecare membru al Coaliției și structura de coordonare a elementelor de garanție.
„Foarte important, așa cum am spus, Statele Unite ale Americii sunt parte din aceste garanții de securitate, o dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută la Ambasada României de la Paris, după reuniunea găzduită de președintele francez Emmanuel Macron.
Șeful statului a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina. El a precizat că angajamentele asumate de țara noastră vizează sprijin logistic, instruirea militarilor ucraineni în România sau în alte state europene, în cooperare cu armatele acestora, precum și programe comune de înarmare.
Nicușor Dan a mai arătat că detaliile privind sprijinul acordat Ucrainei nu pot fi făcute publice, din motive de securitate. „Când vorbești de operațiuni militare nu poți să spui ce echipamente se livrează, unde și când. De aceea, multe dintre lucrurile făcute de România și de celelalte țări pentru Ucraina au rămas într-un regim de confidențialitate. Și acum va fi la fel”, a spus el, precizând că în Parlament vor fi prezentate doar angajamente generale.
„România și-a asumat cam același lucru – adică nu trupe în Ucraina și suport logistic, training pentru militari ucraineni în România sau în alte țări europene în colaborare cu armate din respectivele țări, programe comune de înarmare, lucruri pe care le cunoașteți și acesta este locul în care suntem azi și pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție. Pentru fiecare din țări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente”, a explicat șeful statului, precizând că această poziție legat de sprijinul României a fost avansată și de predecesorii săi, Klaus Iohannis și Ilie Bolojan.
„În momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre țări cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba”, a explicat Nicușor Dan.
Pe de altă parte, prim-ministrul polonez Donald Tusk a subliniat marți că aliații europeni și americani au vorbit la summitul Coaliției de Voință de la Paris cu o singură voce despre garanțiile de securitate și viitorul Ucrainei, confirmând țara pe care o conduce va prelua rolul principal în logistica pentru Ucraina.
Nicușor Dan a detaliat însă cum va funcționa mecanismul de răspuns în cazul în care Rusia ar încălca pacea și ar ataca din nou Ucraina, subliniind că este foarte important că Statele Unite sunt parte a acestuia.
„Un mecanism de răspuns în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forțele europene sau ale „Coaliției de Voință” și 72 de ore un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul ăsta este structurat, iar monitorizarea păstrării păcii este coordonată de Statele Unite”, a mai explicat președintele.
Președintele Nicușor Dan a participat marți la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință”, desfășurată la Paris, la care a fost prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Ulterior, într-o postare pe rețeaua X, șeful statului a subliniat că România este pregătită să își aducă contribuția prin continuarea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei și prin consolidarea securității la Marea Neagră.
„Am convenit asupra necesității unui sprijin continuu pentru Ucraina și a unor garanții de securitate solide, pentru a preveni un alt război în regiunea noastră. Negocierile de pace au ajuns într-o fază critică, iar unitatea și coordonarea noastră sunt mai importante ca niciodată. Toți participanții la Coaliția de Voință susțin cu tărie eforturile depuse de SUA. Scopul nostru comun este de a realiza o pace dreaptă și durabilă, bazată pe respectarea dreptului internațional”, a transmis Nicușor Dan.
Today, I took part in the meeting of the #CoallitionOfTheWilling, hosted in #Paris by President @EmmanuelMacron, with the participation of President @ZelenskyyUA.
We agreed on the need for continued support for Ukraine and strong security guarantees, preventing another war in… pic.twitter.com/87jyyZNUx0
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) January 6, 2026
Prezența șefului statul român la această nouă reuniune a avut loc în contextul în care România s-a alăturat mecanismului american PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei cu o contribuție de 50 milioane de euro, conform unei decizii adoptate de guvernul Bolojan la ultima ședință din luna decembrie. Decizia a fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Totodată, este așteptat ca România să găzduiască, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, al doilea hub de aprovizionare militară pentru Ucraina, după Polonia, până la finalul lunii ianuarie, conform unui anunț al generalului Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de “Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina”.
România participă la reuniunile Coaliției de Voință pentru Ucraina încă de la înființarea sa, la 2 martie 2025, când președintele interimar de la vremea respectivă, Ilie Bolojan, a participat la prima întrunire, precum și la cele ulterioare, de la Paris.
În acea perioadă a fost creionat și setul de contribuții ale României în privința garanțiilor de securitate pentru pacea în Ucraina, respectiv respingerea ideii de a contribui cu trupe românești la o forță multinațională pentru și pe teritoriul Ucrainei, ci disponibilitatea de a pune la dispoziția aliaților bazele militare aeriene precum Baza de la Mihail Kogălniceanu și cea de la Câmpia Turzii, o infrastructură considerată punct forte pe flancul estic al NATO.
Membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, s-au reunit marți la Paris într-un format extins, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, convenind într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.
La finalul reuniunii, Franța și Marea Britanie, în calitate de co-lideri ai Coaliției de Voință pentru Ucraina, prin președintele Macron și premierul Starmer, și președintele Ucrainei au semnat, la Palatul Élysée, o declarație de intenție privind desfășurarea unei forțe multinaționale în sprijinul apărării, reconstrucției și sustenabilității strategice a Ucrainei. Documentul a fost semnat în prezența emisarilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
La finalul summitului, Zelenski și echipa sa au continuat discuțiile cu delegația americană privind calea diplomatică pentru încheierea războiului. Pe 7 ianuarie, la Paris, echipele Ucrainei și Statelor Unite vor continua să lucreze la garanțiile de securitate și la un cadru de bază pentru încheierea războiului, a mai anunțat liderul ucrainean.