Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Paris, că poziția României privind situația din Venezuela este cea exprimată într-o declarație comună a Uniunii Europene, susținută de 26 dintre cele 27 de state membre, inclusiv România, subliniind caracterul „foarte nuanțat” al acestui document, rezultat al unor discuții și negocieri îndelungate asupra textului.
Șeful statului a fost întrebat în conferința de presă de la finalul summitului Coaliției de Voință despre cum se poziționează România cu privire la operațiunea militară americană în Venezuela și referitor la pretențiile Statelor Unite cu privire la Groenlanda.
„Pe Venezuela a existat o declarație a Uniunii, a 26 din cele 27 de țări din Uniune, printre care și România, foarte nuanțată, și asta este poziția pe care noi o avem. Vă dați seama că acea declarație a fost rezultatul unor discuții, negocieri pe text”, a mai declarat Nicușor Dan.
Referindu-se la Groenlanda, șeful statului a afirmat că nu există o intenție oficială a administrației americane, ci doar declarații, iar contextul este „cu totul și cu totul diferit”.
Nicușor Dan a arătat că Groenlanda este un teritoriu autonom, parte a Coroanei daneze și, în același timp, teritoriu NATO, motiv pentru care „nu se pune problema” unui scenariu care să afecteze Alianța Nord-Atlantică.
„În ceea ce privește Groenlanda, în primul rând că nu vorbim de o intenție oficială a administrației americane, deci am avut niște declarații. Și, în al doilea rând, situația este cu totul și cu totul diferită. E vorba de un teritoriu autonom care este parte din Coroana daneză și care este teritoriu NATO, deci nu se pune problema”, a conchis președintele.
Operațiunea americană în Venezuela a fost primită cu prudență în Europa, mai ales că președintele american Donald Trump a manifestat tendințele unei politici expansioniste care vizează și vasta insulă arctică Groenlanda, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, aliat NATO și stat membru al UE. Groenlanda, unde SUA dețin și operează o bază aeriană și spațială, este considerată vitală pentru securitatea națională a SUA, iar tentativele de achiziționare a acestei insule datează încă din secolul al XIX-lea, fiind reluate de Donald Trump în primul și cel de-al doilea său mandat.
Tensiunile au fost alimentate de un interviu acordat de Donald Trump publicației The Atlantic la două zile după acțiunea din Venezuela, în care liderul de la Casa Albă a declarat că “avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, descriind teritoriul drept “înconjurat de nave rusești și chineze”.
Astfel, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și Danemarcei au transmis un mesaj ferm de susținere a rolului NATO în Arctica, subliniind că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului, și evidențiind că securitatea regiunii arctice este „o prioritate-cheie pentru Europa” și un element esențial al securității internaționale și transatlantice.
Declarația comună privind Groenlanda a fost adoptată la Paris în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, unde membrii Coaliției, alături de Ucraina și Statele Unite, s-au întrunit într-un format extins, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, convenind într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.