Connect with us

INTERNAȚIONAL

“Danemarca, inclusiv Groenlanda, face parte din NATO”: Liderii europeni afirmă că SUA sunt un pilon “esențial” al securității arctice, asigurată alături de aliații NATO

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și Danemarcei au transmis un mesaj ferm de susținere a rolului NATO în Arctica, subliniind că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului, și evidențiind că securitatea regiunii arctice este „o prioritate-cheie pentru Europa” și un element esențial al securității internaționale și transatlantice.

Declarația comună, adoptată la Paris în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, vine pe fondul operațiunii militare americane în Venezuela și temerii că Statele Unite ar putea ținti o politică expansionistă la adresa Groenlandei. Tensiunile au fost alimentate de un interviu acordat de Donald Trump publicației The Atlantic la două zile după acțiunea din Venezuela, în care liderul de la Casa Albă a declarat că “avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, descriind teritoriul drept “înconjurat de nave rusești și chineze”.

În declarația semnată de președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, liderii europeni arată că „securitatea arctică rămâne o prioritate-cheie pentru Europa și este esențială pentru securitatea internațională și transatlantică”. O declarație similară a fost ulterior adoptată și liderii statelor nordice.

Un accent central al declarației este pus pe NATO și pe rolul Alianței Nord-Atlantice în regiune.

Liderii europeni subliniază că „NATO a precizat clar că regiunea arctică reprezintă o prioritate”, iar aliații europeni „își intensifică eforturile”. Potrivit documentului, „noi și mulți alți aliați ne-am sporit prezența, activitățile și investițiile, pentru a menține Arctica în siguranță și pentru a descuraja adversarii”. În acest context, este reafirmat explicit faptul că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului.

Declarația insistă asupra caracterului colectiv al securității în Arctica, în cadrul NATO. „Securitatea în Arctica trebuie, prin urmare, să fie asigurată colectiv, în coordonare cu aliații NATO, inclusiv cu Statele Unite”, arată liderii europeni.

Statele Unite sunt prezentate drept un pilon esențial al securității arctice. „Statele Unite sunt un partener esențial în acest demers, în calitate de aliat NATO și prin acordul de apărare dintre Regatul Danemarcei și Statele Unite din 1951”, se arată în declarație, subliniind atât dimensiunea aliată, cât și cadrul bilateral existent între Washington și Copenhaga.

Dacă președintele american Donald Trump invadează Groenlanda aceasta va însemna sfârșitul NATO, a avertizat premierul danez Mette Federiksen, luni seară.

Trump, care săptămâna trecută a intensificat amenințările de a prelua controlul asupra teritoriului danez autonom din Arctica, ar trebui luat „în serios când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen într-un interviu acordat postului de televiziune TV2.

„Dar voi clarifica și faptul că, dacă SUA vor decide să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se va opri, inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea care a fost stabilită de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat Frederiksen.

Operațiunea americană în Venezuela a fost primită cu prudență în Europa, mai ales că președintele american Donald Trump a manifestat tendințele unei politici expansioniste care vizează și vasta insulă arctică Groenlanda, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, aliat NATO și stat membru al UE. Groenlanda, unde SUA dețin și operează o bază aeriană și spațială, este considerată vitală pentru securitatea națională a SUA, iar tentativele de achiziționare a acestei insule datează încă din secolul al XIX-lea, fiind reluate de Donald Trump în primul și cel de-al doilea său mandat.

Tensiunile au fost alimentate de un interviu acordat de Donald Trump publicației The Atlantic la două zile după acțiunea din Venezuela, în care liderul de la Casa Albă a declarat că “avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, descriind teritoriul drept “înconjurat de nave rusești și chineze”.

Liderii și oficialii de rang înalt ai aliaților nordici și baltici din cadrul NATO s-au raliat duminică și luni în jurul Danemarcei și a ținutului său semi-autonom Groenlanda pe fondul afirmațiilor reînnoite ale președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra insulei arctice. “Nimeni nu decide în numele Groenlandei și Danemarcei”, a fost mesajul central al acestora.

Mesaje de susținere pentru Danemarca și Groenlanda au venit din partea președintelui Finlandei, prim-miniștrilor Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei, Estonia a reacționat la nivel de prim-ministru și ministru de externe, Letonia la nivel de președinte, iar Lituania prin ministrul său de externe. De la Varșovia, prim-ministrul polonez Donald Tusk a emis un avertisment sumbru potrivit căruia Europa este “terminată” dacă nu va rămâne mai unită ca niciodată, fără a numi direct pretențiile americane asupra Groenlandei.

Afirmațiile inițiale al lui Trump au primit în primul rând o replică de la premierul danez Mette Frederiksen, care i-a cerut ferm liderului american să înceteze “amenințările împotriva unui aliat istoric apropiat”.

“Nu are absolut niciun sens să se vorbească despre faptul că ar fi necesar ca Statele Unite să preia Groenlanda. Statele Unite nu au niciun temei legal să anexeze unul dintre cele trei țări ale Regatului Danemarcei”, a declarat Frederiksen, subliniind că “Regatul Danemarcei – și, prin urmare, Groenlanda – face parte din NATO și este astfel acoperit de garanția de securitate a Alianței”.

“Gata, ajunge!”, a reacționat duminică seară târziu și premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielssen, la amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump cum că “se va ocupa” de insula arctică pentru a o anexa.

“Gata cu presiunea. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile de anexare. Suntem deschiși la dialog. Suntem deschiși la discuții. Dar acest lucru trebuie făcut prin canalele adecvate și în conformitate cu dreptul internațional”, a scris Nielssen pe Facebook.

Președintele american a plusat, într-o escaladare a retoricii. Aflat la bordul Air Force One cu destinația Washington, Trump le-a spus jurnaliștilor că SUA “au nevoie” de Groenlanda din motive de securitate națională și că însăși “UE are nevoie ca noi să avem Groenlanda”. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni, a spus el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Trump amenință cu tarife de 25% împotriva oricărei țări care face afaceri cu Iranul

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat luni că va impune tarife de 25% oricărei țări care face afaceri cu Iranul, o măsură care ar putea afecta relațiile comerciale ale SUA cu China, India, Emiratele Arabe Unite, Uniunea Europeană și alte economii majore, potrivit Politico.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate activitățile comerciale desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social. „Acest ordin este final și definitiv. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a adăugat el.

Cu toate acestea, până luni după-amiază, Donald Trump nu părea să fi emis un ordin executiv care să susțină declarația făcută pe rețelele sociale. De asemenea, un purtător de cuvânt al Casei Albe nu a răspuns imediat solicitărilor de clarificare privind postarea președintelui.

Amenințarea vine pe fondul relatărilor organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit cărora sute de persoane au fost ucise în urma unei represiuni violente împotriva protestelor anti-regim din Iran, intensificate la sfârșitul săptămânii trecute. În trecut, Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni dacă guvernul iranian recurge la violență împotriva protestatarilor.

În prezent, SUA au relații comerciale directe limitate cu Iranul, din cauza sancțiunilor severe impuse de-a lungul deceniilor pentru a sancționa programul nuclear al Teheranului. Potrivit datelor Departamentului Comerțului al SUA, anul trecut Statele Unite au importat bunuri în valoare de doar 6,2 milioane de dolari din Iran și au exportat bunuri de puțin peste 90 milioane de dolari către această țară.

În schimb, Statele Unite au relații comerciale semnificative cu țări care desfășoară afaceri cu Iranul, inclusiv China, India, Emiratele Arabe Unite și Uniunea Europeană, ceea ce ar putea transforma amenințarea într-un instrument cu impact geopolitic și economic mult mai larg.

Nu este pentru prima dată când Donald Trump recurge la astfel de avertismente. La începutul acestui an, el a amenințat că va impune tarife țărilor care cumpără petrol rusesc, însă până în prezent a aplicat această măsură doar în cazul Indiei, exceptând China. De asemenea, în luna martie, Trump a amenințat cu tarife de 25% pentru țările care cumpără petrol sau gaze din Venezuela, dar nu a pus încă în aplicare această măsură.

Continue Reading

ROMÂNIA

Parteneriatul strategic România-SUA se consolidează constant, afirmă Nicușor Dan în contextul reluării programului educațional FLEX

Published

on

© Administrația Prezidențială

Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se consolidează constant, nu doar prin proiecte economice și de securitate, ci și prin programe educaționale cu impact direct asupra tinerilor, a afirmat marți președintele Nicușor Dan.

Șeful statului a transmis, într-o postare pe Facebook, că reluarea programului Future Leaders Exchange (FLEX) în anul academic 2026–2027 reprezintă „o veste foarte bună pentru educația românească și pentru relația strategică dintre România și Statele Unite”.

„Acesta este unul dintre cele mai competitive programe de schimb pentru liceeni din lume, bazat pe merit. Mulți dintre participanți au reușit ulterior să urmeze cariere de succes în administrația publică, dar și în mediul privat. 20 de liceeni români vor avea astfel oportunitatea de a studia într-un liceu american și de a locui alături de o familie americană, ceea ce înseamnă să experimenteze în mod autentic viața cotidiană din SUA”, a subliniat Nicușor Dan.

Președintele a arătat că reluarea programului FLEX a fost posibilă ca urmare a acordului de cofinanțare semnat între Ministerul Educației și Cercetării și organizația American Councils for International Education.

Totodată, Nicușor Dan a evidențiat interesul ridicat al elevilor români pentru acest program, menționând că „2.883 de candidați pentru 20 de locuri demonstrează cât de puternică este dorința tinerilor noștri de a se forma prin educație de calitate, deschidere internațională și valori democratice”.

„În aceste zile, încep procedurile de selecție, care se vor desfășura pe parcursul mai multor luni. Le urez mult succes tuturor și îi felicit pentru curaj, ambiție și dorința de a-și depăși limitele. Indiferent de rezultat, fiecare aplicație este o dovadă de încredere că educația oferă cele mai bune perspective pentru a-ți construi un viitor”, a adăugat șeful statului.

În mesajul său, președintele României a subliniat și importanța programelor educaționale în consolidarea legăturilor dintre societăți. „România are nevoie de cetățeni bine pregătiți, deschiși și conectați la lume, iar programe precum FLEX reprezintă un instrument esențial de apropiere între societăți, dar și o ocazie unică pentru tineri de a se maturiza”, a conchis Nicușor Dan.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA denunță în Consiliul de Securitate al ONU utilizarea rachetei Oreșnik de către Rusia în Ucraina: „O escaladare periculoasă și inexplicabilă”

Published

on

© Print screen live video X

Statele Unite au denunțat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia în Ucraina a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik, o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit „o zonă din Ucraina din apropierea frontierei cu Polonia și NATO. Aceasta constituie o nouă escaladare periculoasă și inexplicabilă, în timp ce Statele Unite lucrează cu Kievul, cu alți parteneri și Moscova pentru a pune capăt războiului printr-un acord negociat”, a declarat ambasadoarea adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce.

Ministerul rus al Apărării a făcut cunoscut luni că racheta sa de ultimă de generație Oreșnik, utilizată vineri în cadrul loviturilor masive împotriva Ucrainei, a țintit o uzină aeronautice din Lviv.

„Potrivit informațiilor confirmate din mai multe surse independente, în urma loviturii efectuate în noaptea spre 9 ianuarie de către forțele armate ruse cu ajutorul sistemului mobil de rachete balistice terestre Oreșnik, uzina de stat pentru repararea avioanelor din Lviv a fost scoasă din serviciu”, a indicat ministerul rus.

Utilizarea acestui tip de rachetă, pentru a doua oară de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, Berlin, Paris și Londra, care au considerat-o drept o „escaladare” din partea Moscovei. 

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au condamnat lansarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile sale asupra Ucrainei, apreciind că „acest act de teroare își propune să intimideze Ucraina și partenerii săi”.

Săptămâna trecută, în noaptea de joi spre vineri, armata rusă a lansat 36 de rachete și 242 de drone asupra Ucrainei, a anunțat vineri Statul Major al Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul masiv a inclus și o rachetă hipersonică Oreșnik, lansată asupra orașului Lviv, situat la granița cu Polonia. 

Racheta Oreșnik, capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu focoase nucleare, a fost utilizată pentru prima dată cu încărcătură convențională în noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

U.E.3 minutes ago

Polonia amendează Temu cu aproape 1 milion de euro pentru practici promoționale înșelătoare

U.E.17 minutes ago

Data testului politic pentru Viktor Orban a fost stabilită. Alegerile parlamentare din Ungaria vor avea loc pe 12 aprilie

SUA34 minutes ago

Trump amenință cu tarife de 25% împotriva oricărei țări care face afaceri cu Iranul

ROMÂNIA48 minutes ago

Parteneriatul strategic România-SUA se consolidează constant, afirmă Nicușor Dan în contextul reluării programului educațional FLEX

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE îi cere lui Musk să remedieze „rapid” problema Grok: „Nu vom ezita să utilizăm pe deplin DSA pentru a ne proteja cetățenii”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA denunță în Consiliul de Securitate al ONU utilizarea rachetei Oreșnik de către Rusia în Ucraina: „O escaladare periculoasă și inexplicabilă”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European solicită drepturi consolidate pentru pasagerii aerieni. Despăgubiri consistente pentru întârzieri, zboruri anulate și cazări gratuite, printre propuneri

U.E.2 hours ago

Merz: Regimul din Iran este terminat. Nu poate supraviețui decât prin violență

INTERNAȚIONAL2 hours ago

“Ordinea liberală mondială se destramă” – argumentul central al cărții lansate de Alexander Stubb: “Este un apel la un realism bazat pe valori în politica externă”

SUA3 hours ago

„SUA sunt de partea Europei și sunt pe deplin angajate în apărarea legii”, subliniază Johann Wadephul după discuții cu Marco Rubio, încercând să detensioneze situația după declarațiile lui Trump privind Groenlanda

ROMÂNIA3 weeks ago

Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună

SUA3 weeks ago

Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații

ROMÂNIA2 months ago

Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 months ago

Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil

ROMÂNIA2 months ago

MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene

ROMÂNIA2 months ago

Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional

ROMÂNIA2 months ago

România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 months ago

România, exemplu al transformării prin politica de coeziune, spune Raffaele Fitto: PIB-ul a urcat de la 44% la aproape 80% din media UE; noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță

Trending