Corespondență din Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, că, deși România ar putea analiza implicarea în acțiuni pentru securitatea Arcticii, prioritatea imediată rămâne Flancul Estic, ca răspuns la amenințările actuale.
Declarația șefului statului a fost făcută la finalul summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, în urma căruia președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase că UE va elabora o strategie de implicare în securitatea regiunii arctice, recunoscând totodată că Uniunea a investit insuficient în această privință.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă România va participa la acțiuni sub umbrela UE și NATO și în parteneriat cu Statele Unite pentru securitatea Arcticii și a Nordului Îndepărtat, președintele Nicușor Dan a răspuns: „Știți că, la schimb, noi participăm în misiuni de Poliție aeriană, după cum alte țări participă pe teritoriul nostru. În măsura în care ni se solicită sau agreăm, o să facem și asta, dar urgența noastră este, evident, Flancul Estic, pentru că aici este amenințarea imediată”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut joi noaptea deficiențele europene în legătură cu Groenlanda și Arctica, pe fondul tensiunilor politice cu Statele Unite, subliniind că a sosit momentul potrivit pentru a crește investițiile în regiune, inclusiv printr-un spărgător de gheață european. Pe lângă investiții, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea aprofundării cooperării cu Statele Unite și alți parteneri în domeniul securității Arcticii.
„În special, consider că ar trebui să folosim creșterea cheltuielilor noastre pentru apărare pentru echipamente pregătite pentru Arctica, cum ar fi un spărgător de gheață european. De asemenea, ar trebui să consolidăm aranjamentele noastre de securitate și apărare cu parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia, Islanda și alții. Aceasta a devenit o necesitate geopolitică reală”, a declarat ea.
Liderii celor 27 de state membre s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar cu scopul de a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, precum și cele cu tarife vamale împotriva a opt state europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica.
Situația a fost detensionată miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, după discursul președintelui american Donald Trump, în care acesta a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda, și după ce acesta a stabilit împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, premisele unui acord privind securitatea arctică. Drept urmare, Trump a decis să nu mai pună în aplicare tarifele vamale de 10% împotriva celor opt țări.
Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii, iar secretarul general al NATO i-a informat pe câțiva lideri europeni, ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO.
Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.
La summitul extraordinar desfășurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat angajamentul UE de a se apăra pe sine, statele membre, cetățenii și companiile de orice formă de coerciție, în contextul discuțiilor despre evoluțiile recente din relațiile transatlantice și implicațiile acestora pentru Europa. În același timp, liderii europeni au coordonat pașii următori și au subliniat că UE dispune de competențele și instrumentele necesare și că le va utiliza dacă și atunci când va fi necesar.
