Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Danemarca a anunțat marți că își va tripla cheltuielile militare în următorii zece ani, până la 143 de miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro), în armonie cu angajamentul de a atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare, stabilită de NATO,  anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Danemarca, stat fondator NATO, și-a asumat anul trecut angajamentul de a crește cheltuielile militare până la 2% din PIB până în 2030, ca urmare a războiului ilegal declanșat de Putin împotriva Ucrainei, țară care ar urma să primească un sprijin suplimentar din partea guvernului danez de 2,4 miliarde euro în 2023 și 2024 pentru a face față invaziei ruse.

”Guvernul doreşte să întărească substanţial apărarea şi securitatea Danemarcei, alocându-le în jur de 143 miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro) în cursul următorilor zece ani”, a afirmat ministrul interimar al apărării, Troels Lund Poulsen, într-un comunicat.

Potrivit proiectului, în 2024 cheltuielile militare (investiţii în materiale, personal, infrastructuri etc.) se vor ridica la 6,9 miliarde de coroane, faţă de 6,7 miliarde în anul în curs, urmând să se tripleze până la 19,2 miliarde de coroane (2,6 miliarde de euro) în 2033.

Să nu uităm că recent Consiliul UE a adoptat decizia de confirmare a participării Danemarcei la cooperarea structurată permanentă, o inițiativă esențială a UE în domeniul apărării, complementară NATO.

Cetățenii acestei țări au decis printr-un referendum care a avut loc la 1 iunie 2022 ca țara lor să adere la politica de securitate și apărare comună a UE, punând capăt clauzei de neparticipare a acestei țări, care durează de 30 de ani, cu privire la cooperarea UE în domeniul apărării.

Prin urmare, Danemarca a aderat la cooperarea UE în materie de securitate și apărare la 1 iulie 2022 și a început să contribuie la misiunile și operațiile militare PSAC ale UE.

Președintele american, Joe Biden, l-a felicitat pe omologul reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unei discuții telefonice în care cei doi și-au exprimat ”angajamentul comun de a continua să lucreze împreună ca parteneri apropiați pentru a aprofunda cooperarea dintre țările și popoarele noastre”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președinții au abordat și ”disponibilitatea lor, în calitate de aliați NATO, de a aborda provocările regionale și globale, inclusiv consolidarea securității transatlantice în cadrul Summitului NATO de la Vilnius”, într-o referire la extinderea Alianței către Suedia, singura țară din cele două nordice care mai așteaptă undă verde din partea Ungariei și Turciei după ce vecinul său finlandez a devenit al 31-lea membru al NATO în urma ratificării protocolului de aderare de către parlamentele de la Budapesta, respectiv Ankara.

Relațiile dintre Turcia și Suedia au avut de suferit după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran.

Partenerii occidentali și-au întețit apelurile la adresa singurelor două țări NATO care încă nu au ratificat protocolul de aderare a Suediei, sperând că la finalul summitului de la Vilnius, ce urmează să aibă loc în luna iulie, Alianța să fie mai puternică, cu 32 de membri.