Connect with us

U.E.

O nouă înfrângere usturătoare pentru Boris Johnson: Parlamentul Marii Britanii refuză din nou declanșarea alegerilor anticipate, înainte de suspendarea sa

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson a suferit luni o nouă înfrângere usturătoare, înainte ca Parlamentul de la Londra să fie suspendat până la data de 14 octombrie, legislativul britanic respingând din nou propunerea declanșării alegerilor legislative anticipate. Săptămâna trecută, premierul britanic a fost înfrânt de două ori în Camera Comunelor, parlamentarii britanici votând pentru o lege care solicită amânarea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020, precum și pentru refuzarea organizării de alegeri anticipate.

Luni seară, cu 293 de voturi pentru, cu mult sub pragul de două treimi necesar pentru a declanşa alegeri generale, deputaţii au respins pentru a doua oară în cinci zile propunerea lui Boris Johnson, care dorea ca alegătorii să fie chemaţi la urne pe 15 octombrie, cu două zile înainte de reuniunea Consiliului European și cu două săptămâni înainte de Brexit. Camera Comunelor putea convoca alegeri anticipate cu o majoritate de două treimi din numărul total de membri, adică 434 din 650.

Anterior votului, Boris Johnson a afirmat că “nu va cere o nouă amânare” a Brexitului, prevăzut la 31 octombrie, notează Agerpres, în pofida legii amânării Brexit-ului care a intrat în vigoare luni după ce a fost promulgată reginei Elisabeta a II-a.

Acest text îl obligă pe prim-ministru să solicite UE amânarea, dacă nu obţine un acord de retragere până la 19 octombrie, imediat chiar după un summit european. Pe de altă parte, negocierile s-ar putea dovedi complicate, după ce ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian a exclus orice nouă amânare a Brexit-ului în circumstanțele actuale, poziție ce amintește de abordarea dură a președintelui Emmanuel Macron din timpul summitului extraordinar al Consiliului European din 10 aprilie.

Şedinţa de luni a Camerei Comunelor a fost ultima înainte de suspendarea foarte controversată a Parlamentului timp de cinci săptămâni, decisă de Boris Johnson.

AFP notează că premierul britanic nu a precizat cum intenționează, în afară de calea alegerilor anticipate, să livreze Brexit-ul având în vedere că Parlamentul a respins o potențială ieșire fără acord la 31 octombrie și a solicitat extinderea acestui proces până la finele lui ianuarie 2020.

”Recurs în justiţie, demisie sau altceva, Boris Johnson nu a explicat cum intenţionează să îşi respecte promisiunea”, precizează AFP.

Săptămâna trecută, premierul britanic Boris Johnson a promis joi că nu va amâna ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilită după ultima amânare convenită de Londra și liderii europeni pentru 31 octombrie, el afirmând că ar prefera mai degrabă să ”moară într-un şanţ” decât să facă aşa ceva.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

U.E.

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

Published

on

© European Union, 2021

Germania a prezentat din nou obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene.

”Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor. Noile prototipuri de reactoare, cum ar fi mini-reactoarele, implică, de asemenea, probleme similare și nu pot fi clasificate ca fiind durabile”, au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor.

În scrisoarea adresată Bruxellesului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței

În contextul în care criza prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030,

Continue Reading

ROMÂNIA

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Published

on

© captură video/ Ambasada Franței la București/ Facebook

Ambasadorii Franței și Germaniei la București, Laurence Auer, respectiv Peer Gebauer, au avut o discuție pe Skipe despre proiectele comune pentru anul acesta, în contextul în care cele două țări celebrează 59 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, care a reprezentat piatra de temelie a prieteniei franco-germane.

”Sunt foarte încântată că vom putea lucra împreună. Îmi face mare plăcere, e o ocazie deosebită. Avem anul acesta președinția (n.r. franceză a Consiliului Uniunii Europene). După cum știi, este o mare responsabilitate la nivel european, dar contez pe tine să avem un program franco-german puternic, cum am făcut anul trecut la comemorarea victimelor violenței și războiului. Mi-ar face mare plăcere să călătorim împreună, să organizăm diferite activități”, i-a transmis Laurence Auer ambasadorului german. 

La rândul său, acesta a amintit că anul trecut ”am avut programe comune minunate și mă bucur că avem și anul acesta aceste proiecte frumoase”.

”Mă bucur de cooperarea noastră. Cred că ideea de a face vizite comune e minunată. Putem vizita mai multe orașe împreună, vom avea mai multe evenimente culturale comune. Cred că va fi un semnal puternic că ne unim forțele și ne prezentăm împreună”, a anunțat Peer Gebauer.

Pentru a vedea ”cum putem lucra împreună cu echipele noastre” și pentru a consolida și mai mult legătura franco-germană, ambasadoarea Franței la București i-a propus colegului german să facă schimb de ambasade, idee primită cu entuziasm de Peer Gebauer.

”Își va plăcea clădirea superbă, dar și relația bună cu românii, de care ne leagă o prietenie istorică”, i-a spus Laurence Auer.

”Mulțumim prieteniei franco-germane”, a conchis ambasadoarea Franței.

Data de 22 ianuarie 1963 va rămâne în istorie drept debutul reconcilierii franco-germane.

Astfel, Tratatul de la Élysée, semnat de președintele francez de la acea vreme, Charles de Gaullle, și cancelarul german, Konrad Adenauer, a deschis un nou capitol în relațiile dintre cele două națiuni care, cu mai puțin de două decenii, fuseseră rivale în cel de-al Doilea Război Mondial.  

Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun”, amintea anul trecut  ambasadoarea Franței, Laurence Auer, și ambasadorul Germaniei de la acea vreme, Cord Meier-Klodt,  într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro. 

Pentru a marca acest moment, dar și pentru a aborda chestiunile de securitate din Europa și tensiunile uc Rusia, cancelarul german, Olaf Scholz, îl va primi marți, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO7 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.11 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA12 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending