Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la propuneri legislative importante din cadrul pachetului ”Fit for 55”, care vor reduce și mai mult emisiile și vor aborda impactul social al acestora. Acordul este provizoriu în așteptarea adoptării formale în ambele instituții.

”Acordul privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și Fondul social p entru climă este o victorie pentru climă și pentru politica europeană în domeniul climei. Acesta ne va permite să îndeplinim obiectivele climatice în principalele sectoare ale economiei, asigurându-ne în același timp că cei mai vulnerabili cetățeni și microîntreprinderi sunt sprijiniți în mod eficient în tranziția climatică. Acum putem spune cu siguranță că UE și-a respectat promisiunile cu o legislație ambițioasă, iar acest lucru ne plasează în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice la nivel mondial”, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh pentru mediu, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) reprezintă o piață a carbonului bazată pe pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie. Acesta este principalul instrument al UE în ceea ce privește reducerea emisiilor, acoperind aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO2 ale UE. De la introducerea sa în 2005, emisiile UE au scăzut cu 41%. Acordul la care s-a ajuns astăzi face sistemul mai ambițios, pentru a reduce și mai mult emisiile.

Instalații ETS

Consiliul și Parlamentul au convenit să mărească la 62% ambiția globală de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS.

Co-legislatorii au convenit asupra unei redimensionări a plafonului global de emisii pe o perioadă de doi ani de 90 și, respectiv, 27 de milioane de certificate și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,3 % pe an între 2024 și 2027 și cu 4,4 între 2028 și 2030 (”factor de reducere liniară”).

Rezerva de stabilitate a pieței (RSM) va fi consolidată prin prelungirea dincolo de 2023 a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24%) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de cote.

Consiliul și Parlamentul au convenit să consolideze mecanismul privind fluctuațiile excesive ale prețurilor, inclusiv prin prevederea unei eliberări automate a cotelor din MSR pe piață.

Instalațiile care vor beneficia de alocări gratuite vor trebui să respecte cerințele de condiționalitate, inclusiv sub forma unor audituri energetice și, pentru anumite instalații, a unor planuri de neutralitate climatică. Alocații gratuite tranzitorii suplimentare pot fi acordate, în anumite condiții, sectorului de încălzire urbană în anumite state membre, pentru a încuraja investițiile în decarbonizarea acestui sector. Co-legislatorii au convenit să elimine derogarea pentru instalațiile de producere a energiei electrice și să transfere cotele rămase în Fondul de modernizare pentru a sprijini modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic.

Comisia va evalua și va prezenta un raport până la 31 decembrie 2026 cu privire la posibilitatea de a include sectorul incinerării deșeurilor municipale în ETS, în vederea includerii acestuia începând cu 2028 și a evaluării necesității unei posibilități de excludere voluntară până în 2031.

Sectoare vulnerabile la relocarea emisiilor de dioxid de carbon

În ceea ce privește sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare la frontiera de carbon (CBAM) – ciment, aluminiu, îngrășăminte, producția de energie electrică, hidrogen, fier și oțel, precum și unii precursori și un număr limitat de produse din aval – Consiliul și Parlamentul au convenit să pună capăt cotelor gratuite pentru aceste sectoare, pe o perioadă de nouă ani, între 2026 și 2034. În această perioadă, CBAM se va aplica numai la proporția de emisii care nu beneficiază de cote gratuite în cadrul EU ETS, pentru a respecta pe deplin normele Organizației Mondiale a Comerțului.

Cotele gratuite vor fi eliminate într-un ritm mai lent la început și într-un ritm accelerat la sfârșitul acestei perioade. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului pentru inovare. În plus, o parte din alocațiile gratuite produse ca urmare a aplicării condiționalității va fi transferată statelor membre în vederea scoaterii la licitație pentru a aborda orice risc rezidual de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Înainte de 2026, Comisia va revizui impactul CBAM, inclusiv în ceea ce privește riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, și va vedea dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Fondul de modernizare și Fondul de inovare

În ceea ce privește Fondul de modernizare, volumul acestuia va fi mărit prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, care trebuie să fie utilizată în proporție de 90 % pentru sprijinirea investițiilor prioritare. Trei state membre suplimentare vor fi eligibile pentru a primi finanțare (Grecia, Portugalia și Slovenia).

Deși proiectele de gaze naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru finanțare, o măsură tranzitorie va permite actualilor beneficiari ai fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale cu durată limitată în anumite condiții.

Consiliul și Parlamentul au consolidat, de asemenea, Fondul de inovare. În comparație cu dimensiunea actuală a fondului, au fost adăugate 20 de milioane de certificate suplimentare provenite din extinderea domeniului de aplicare al EU ETS maritim la alte nave mari și includerea metanului și a nitroxizilor. În cadrul Fondului de inovare vor exista apeluri dedicate decarbonizării sectorului maritim.

EU ETS pentru clădiri și transport rutier și combustibili pentru sectoare suplimentare

Consiliul și Parlamentul au convenit asupra creării unui nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier și a combustibililor pentru sectoare suplimentare, pentru a asigura reduceri de emisii eficiente din punct de vedere al costurilor în aceste sectoare care au fost dificil de decarbonizat până în prezent. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru clădiri, transport rutier și alte sectoare. O parte din veniturile obținute în urma licitațiilor vor fi utilizate pentru a sprijini gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile prin intermediul unui fond social dedicat pentru climă.

Co-legislatorii au convenit că sistemul va începe în 2027. Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară au fost stabilite la 5,10 din 2024 și la 5,38 din 2028. Consiliul și Parlamentul au convenit să scoată la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (“frontloading”).

Acordul extinde domeniul de aplicare al sistemului la combustibilii utilizați în anumite sectoare industriale. În consecință, s-a convenit să se mărească în mod corespunzător dimensiunea Fondului social pentru climă.

Co-legislatorii au convenit asupra unei posibilități temporare pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea cotelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru cotele din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii.

Vor exista cerințe simplificate de monitorizare, raportare și verificare pentru micii furnizori de combustibil.

În cazul în care prețurile la energie vor fi excepțional de ridicate, începerea noului sistem ETS va fi amânată până în 2028.

După ce sistemul va fi demarat, dacă prețul cotelor va depăși 45 de euro într-o anumită perioadă de timp, se vor elibera cote suplimentare care vor crește oferta pe piață.

Fondul social pentru climă

Consiliul și Parlamentul au convenit să instituie un Fond social pentru climă pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de mijloace de transport să facă față impactului prețurilor unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier și a combustibililor pentru sectoare suplimentare.

Consiliul și Parlamentul au convenit ca fondul să facă parte din bugetul UE și să fie alimentat din venituri externe alocate până la o sumă maximă de 65 de miliarde de euro. Această arhitectură bugetară permite fondului să beneficieze de o serie de garanții legate de bugetul european, fără a redeschide cadrul financiar multianual al UE.

Fondul ar urma să fie înființat în perioada 2026-2032, cu eligibilitatea cheltuielilor începând cu 1 ianuarie 2026 pe baza licitării a 50 de milioane de certificate în 2026 pentru a permite acordarea de sprijin la începutul fondului (”frontloading”), în timp ce noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii ar urma să asigure finanțarea fondului începând cu 2027.

Fondul va fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri și investiții pentru a aborda impactul prețurilor la carbon asupra cetățenilor vulnerabili și a microîntreprinderilor.

Fiecare stat membru ar urma să prezinte Comisiei un ”plan social privind clima”, care să conțină măsurile și investițiile pe care intenționează să le întreprindă pentru a atenua impactul noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor vulnerabile. Astfel de măsuri ar putea include creșterea eficienței energetice a clădirilor, renovarea clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri și adoptarea mobilității și a transportului cu emisii zero și cu emisii reduse, precum și măsuri care să ofere sprijin direct pentru venituri în mod temporar și limitat.

Consiliul și Parlamentul au decis să aplice un plafon de 37,5% din costurile totale estimate ale planurilor sociale privind schimbările climatice pentru posibilitatea ca statele membre să ofere un sprijin direct și temporar pentru venit.

Consiliul și Parlamentul au convenit că toate statele membre vor beneficia de acest fond și au păstrat metoda de alocare propusă de Comisie, mărind totodată cota minimă din fond pentru fiecare stat membru.

Statele membre vor contribui la nivel național, din bugetele proprii, la măsurile întreprinse (cofinanțare 25%). În ceea ce privește metoda de gestionare a fondului, Consiliul și Parlamentul au convenit asupra unei gestiuni directe a performanțelor combinate cu elemente de gestiune partajată. Statele membre vor avea posibilitatea de a primi asistență tehnică până la 2,5% pentru punerea în aplicare a măsurilor planului, iar 15% din resurse ar putea fi utilizate în cadrul programelor politicii de coeziune.

Prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie 2021, pachetul ”Fit for 55” va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 față de nivelurile din 1990 și să atingă neutralitatea climatică în 2050.

La 29 iunie 2022, Consiliul a adoptat abordarea sa generală privind propunerile legate de mediu din pachetul ”Fit for 55”.

Acordul politic la care s-a ajuns astăzi este provizoriu, în așteptarea aprobării formale. Parlamentul și apoi Consiliul vor adopta actele legislative, după care acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare.