Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul Bulgariei a votat pentru ridicarea veto-ului privind demararea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE

Published

on

© European Union, 2022

Parlamentul Bulgariei a votat vineri în favoarea ridicării de către guvern a dreptului de veto asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Macedonia de Nord, la o zi distanță după ce liderii statelor membre ale UE s-au reunit cu liderii statelor din Balcanii de Vest pe fondul blocajului perspectivei europene a acestei regiuni.

Macedonia de Nord și-a văzut calea spre discuțiile de aderare la UE blocată de guvernul de la Sofia încă din 2020 din cauza unei dispute privind drepturile minorității etnice bulgare.

“Decizia este adoptată cu 170 de voturi pentru, 37 au fost împotrivă și 21 s-au abținut”, a declarat vicepreședintele parlamentului, Atanas Atanasov, după vot, informează Deutsche Welle.

Votul privind încetarea dreptului de veto al Bulgariei împotriva vecinului său a avut loc la două zile după ce legislatorii bulgari au răsturnat guvernul premierului Kiril Petkov printr-un vot de neîncredere.

Susținătorii așa-numitei “propuneri franceze” din parlamentul bulgar văd în acest plan o modalitate de a aduce UE ca garant în acest proces pentru a se asigura că părțile acționează ca buni vecini. Impunând unele condiții, legislatorii bulgari au subliniat necesitatea unei protecții constituționale adecvate pentru bulgarii din Macedonia de Nord și au insistat asupra faptului că nu ar trebui să se presupună că Sofia va recunoaște macedoneana ca limbă separată de bulgară.

În mod paradoxal, decizia Bulgariei îi face acum viața grea premierului Macedoniei de Nord, care se opune compromisului propus de Franța.

În concluziile adoptate joi seară la Consiliul European, liderii europeni au făcut apel “la soluționarea rapidă a chestiunilor rămase nerezolvate în cadrul discuțiilor dintre Macedonia de Nord și Bulgaria și la lansarea fără întârziere a negocierilor de aderare, aflate în impas din cauza unor diferende între cele două țări privind limba, istoria și identitatea”.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, Albania este și ea afectată deoarece UE preferă să analizeze împreună candidaturile celor două state. 

Premierul Albaniei, Edi Rama, a criticat joi, la Bruxelles, Bulgaria pentru exercitarea dreptului de veto asupra demarării negocierilor de aderare la UE cu țara sa și cu Macedonia de Nord, calificând gestul drept ”o rușine” în fața căreia liderii UE dau dovadă de ”neputință”.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul G20: Președintele Consiliului European consideră că singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și celei energetice este ca Rusia să oprească războiul din Ucraina

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi cere Ursulei von der Leyen să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazelor folosite în producția de electricitate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Atena, cancelarul german Olaf Scholz asigură că criza energetică din Uniunea Europeană va fi depășită “de o manieră solidară”

Published

on

© Bundeskanzler/ Twitter

Actuala criză energetică din Uniunea Europeană (UE) poate fi depăşită doar în mod solidar, a susţinut cancelarul federal german Olaf Scholz joi, la Atena, în condiţiile în care Berlinul se opune unei plafonări a preţurilor la gaz în Europa, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Obiectivul nostru: preţurile trebuie să scadă”, a subliniat social-democratul german la Atena, la finalul unei întrevederi cu omologul său grec Kyrakos Mitsotakis.

“Suntem de acord asupra faptului că această criză nu poate fi depăşită decât de o manieră solidară”, a afirmat Scholz, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a depăși împreună cu Emmanuel Macron dezacordurile franco-germane privind  aprovizionarea energetică europeană și creşterea preţurilor la energie.

“Am ajuns, consider eu, la decizii inteligente şi foarte bune” în timpul summitului european de săptămâna trecută, a insistat cancelarul federal.

Într-o postare pe Twitter, Scholz a arătat că Europa își dorește să devină mai puțin dependentă de importurile de energie.

“Unul dintre obiective este extinderea masivă a energiilor regenerabile. Dar este, de asemenea, clar că prețurile trebuie să scadă. Vom aborda acest aspect împreună în UE”, a spus el, deși Germania se numără printre ţările care se opun unei plafonări a preţurilor la gaz, care au crescut puternic în ultimele luni în majoritatea ţărilor, din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor economice impuse Rusiei.

În timpul summitului de săptămâna trecută, cele 27 de ţări membre ale UE au convenit asupra unei “foi de parcurs” pentru a pune în aplicare măsuri menite să încerce să limiteze explozia preţurilor la energie.  Înțelegerea pe care liderii UE au convenit-o asupra unei foi de parcurs solide și a unui mandat clar pentru stoparea creșterii prețurilor la energie prevede achiziții comune voluntare de gaze, dar cu un prag minim obligatoriu de 15%, și un plafon temporar pentru prețul gazelor folosite în producția de electricitate.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, Europa a reacţionat cu lentoare în această problemă energetică spinoasă, fiind slăbită de interesele divergente ale statelor membre, în timp ce iarna se apropie.

Reuniţi marţi, miniştrii europeni ai energiei au afişat în mod clar divergenţe persistente asupra unei plafonări a preţurilor la gaz, însă au decis să se reunească din nou pe 24 noiembrie, pentru a încerca să adopte un pachet de măsuri în încercarea de a depăşi această criză energetică.

Cancelarul federal german a fost acuzat de “egoism” după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de susţinere de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, fără a se pune de acord cu partenerii săi europeni, care au acuzat că această intervenție va distorsiona piața, creând concurență neloială. Mai mult, pachetul a fost adoptat săptămâna trecută de Parlamentul de la Berlin.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA51 mins ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA2 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending