Grupul liberal din Parlamentul European, Renew Europe, a confirmat vineri că partidul ceh ANO, formaţiunea fostului premier Andrej Babis, a notificat asupra deciziei sale de a părăsi această grupare parlamentară, care pierde astfel încă şapte europarlamentari şi se îndepărtează de locul trei pe care îl ocupă acum conservatorii eurosceptici.
“Este un divorţ care era necesar de mult timp. ANO a ales o cale populistă care este incompatibilă cu valorile şi identitatea noastră“, a spus preşedinta grupului Renew, Valerie Hayer, într-un comunicat remis presei.
În schimb, Babis a motivat plecarea partidului său din grupul Renew prin politica privind migraţia şi mediul pe care doreşte să o promoveze Ursula von der Leyen, preşedinta în funcţie a Comisiei Europene şi favorită pentru a fi reconfirmată în acest post, relatează Politico Europe.
“La alegerile europene am spus că vom lupta contra migraţiei ilegale, că dorim derogare de la interzicerea motoarelor cu combustie internă şi schimbarea fundamentală a Pactului Verde” european, a explicat fostul premier ceh.
Prin pierderea eurodeputaţi cehi, grupul liberal Renew Europe, care deja pierduse 21 de eurodeputaţi faţă de precedenta legislatură, coboară la 74 de mandate în Parlamentul European, faţă de cele 83 ale grupului Conservatorilor şi Reformiştilor, pe care ECR le-a dobândit după cooptarea eurodeputaților AUR din România.
Practic, prin cooptarea AUR, conservatorii au devenit a treia forță politică din Parlamentul European, devansându-i pe liberalii lui Macron. De asemenea, în premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de ECR cu 83 de mandate și de Renew Europe cu 74 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 28 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (399 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
În pofida faptului că între ECR și grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație (ID), care are 58 de mandate, există incompatibilități ideologice, ambele grupări politice însumează 141 de mandate, cu cinci mai multe decât al doilea grup politic din Parlamentul European, social-democrații europeni, fiind o premieră la nivelul legislativului european.
Această evoluție apare la două zile distanță după ce liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord pentru personalitățile care să fie numite în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, cu principalele familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – încercând prin negociatorii lor la nivelul șefilor de stat sau de guvern să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit luni la Bruxelles pentru un prim summit post-electoral pentru a discuta calea de urmat și a pregăti deciziile privind cine va conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. Aceștia au convenit că discuțiile vor continua la summitul de vară al Consiliului European, care va avea loc pe 27-28 iunie la Bruxelles.
