Connect with us

MAREA BRITANIE

Premierul britanic Boris Johnson anunță cele mai mari investiții în apărare după Războiul Rece: Vom aloca mai mult decât oricare altă țară europeană și aliat NATO, cu excepția SUA

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat joi, într-un discurs susținut în Camera Comunelor, investiţii în apărare de o anvergură fără egal în ultimii 30 de ani, estimând că situaţia internaţională este ”mai periculoasă” şi “mai intens competitivă” decât oricând după Războiul Rece, informează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste cheltuieli reprezintă o creştere cu circa 10% a cheltuielilor alocate apărării din bugetul actual, de circa 40 de miliarde de lire sterline, aproape 45 de miliarde de euro.

Voi spori cheltuielile cu apărarea cu 24,1 miliarde de lire sterline în următorii patru ani. Aceasta este cu 16,5 miliarde de lire sterline mai mult decât angajamentul nostru – ridicându-l la cel puțin 2,2 la sută din PIB, depășind angajamentul nostru NATO și investind 190 de miliarde de lire sterline în următorii patru ani, mai mult decât oricare altă țară europeană și mai mult decât oricare alt aliat NATO, cu excepția Statelor Unite“, a spus Johnson, conform discursului său publicat pe pagina Guvernului.

Deși presa notează că anunţul intervine într-un moment decisiv pentru Regatul Unit, deznodământul negocierilor cu Uniunea Europeană (UE) pentru încheierea unui acord de liber-schimb urmând să fie cunoscut în zilele următoare, poziția lui Boris Johnson completează ambiția formulată de acesta la 3 februarie 2020, la trei zile distanță de la retragerea din UE, când a precizat că guvernul de la Londra pregătește “cea mai mare revizuire a politicilor noastre externe de apărare și securitate de la Războiul Rece încoace”. Ulterior, la 26 februarie, el a lansat o revizuire aprofundată a obiectivelor de politică externă şi de apărare pentru a defini rolul Regatului Unit în lume după Brexit, menționând că Londra va continua să aloce 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare și 0,7% din Venitul Național Brut pentru dezvoltare internațională.

Şeful guvernului conservator a anunţat în faţa deputaţilor – prin videoconferinţă, în condiţiile în care a intrat în izolare după ce a fost în contact cu un parlamentar testat pozitiv la COVID-19 – cheltuieli suplimentare de 24,1 miliarde de lire (27 miliarde de euro) în patru ani, în raport cu bugetul anului trecut (38 miliarde de lire, 42,5 miliarde de euro).

Drone, securitatea cibernetică, un nou centru consacrat inteligenţei artificiale – şeful guvernului britanic a enumerat tehnologiile de vârf asupra cărora lucrează Regatul Unit şi a subliniat că proiectele ce vizează marina britanică vor permite “restabilirea poziţiei Regatului Unit de primă putere navală în Europa”.

El a confirmat de asemenea înfiinţarea unui nou comandament spaţial pentru a trimite în spaţiu “sateliţi britanici” şi “prima noastră rachetă, din Scoţia, în 2022”. Acest plan a fost lăudat de unii observatori ca fiind un mesaj adresat viitorului guvern al preşedintelui american ales Joe Biden.

Precedenta revizuire a strategiei de apărare și de securitate a Regatului Unit datează din 2015, din timpul mandatului lui David Cameron. 

Presa din Regat a subliniat că noua abordare a politicii externe și de apărare se reflectă într-o schimbare a denumirii documentului strategic: ”revizuire integrată” în loc de ”revizuire strategică de apărare și securitate”, care au fost utilizate pentru documentele din 2010 și 2015.

Aceste angajamente la Londra din perspectiva apărării șia NATO au un caracter aparte și în dinamica relațiilor dintre Regatul Unit și România, cele două țări afându-se în faza de intensificare a negocierilor privind noua Declarație Comună de Parteneriat Strategic România – Marea Britanie.

Parteneriatul Strategic bilateral datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011. România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii. Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”. De asemenea, în ultimii ani, Marea Britanie și-a consolidat sprijinul militar pentru România, avioanele forțelor aeriene britanice participând la mai multe misiuni NATO de poliție aeriană pentru a apăra teritoriul României și a asigura securitatea la Marea Neagră.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțiunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că „nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de „repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Londra reunește reprezentanți din 51 de țări în vederea identificării ”unor soluții tangibile” privind clima, înainte de COP26: Trebuie să urmăm aceeași cale pentru a proteja viitorul planetei

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii mediului și reprezentanții din 51 de țări se întâlnesc duminică și luni la Londra pentru discuții cruciale pentru succesul Summitului ONU privind clima (COP26), ce urmează să aibă loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow(Scoţia), notează AFP, citat de Agerpres.

Cu ocazia acestei întâlniri, la care participă Statele Unite, China şi India, vor fi discutate ”probleme-cheie de rezolvat în cursul summitului”, potrivit unui comunicat al guvernului britanic.

După aproape trei săptămâni de discuții, negociatorii internaționali s-au despărțit fără să fi ajuns la progrese semnificative la jumătatea lunii iunie, fiind în continuare blocaje generate de finanțare, transparență, urmărirea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, calendarul de punere în aplicare și piețele de carbon.

De asemenea, nici miniștrii responsabili pentru climă, energie și mediu ai statelor membre G20 nu au reușit să ajungă la un consens asupra unor obiective mai ambițioase în materie de climă după discuțiile de vineri din Italia, potrivit Deutsche Welle

Tot atâtea subiecte se află pe agenda discuţiilor de la Londra sub preşedinţia britanică a COP26, care are ca obiectiv-cheie ”să menţină în viaţă” obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, cel mai ambiţios stabilit prin Acordul de la Paris, în prezent de neatins, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Pentru această reuniune – prima în persoană după aproximativ 18 luni, dar care va avea loc parţial şi prin videoconferinţă pentru a aduna cât mai mulţi participanţi – provocarea este de a contura viziunea rezultatelor finale ale COP26 şi de a ”construi o unitate de vederi pentru a concretizarea lor”, potrivit guvernului britanic.

Marea Britanie doreşte ca întâlnirea, informală şi cu uşile închise, să încurajeze ”conversaţiile sincere”, astfel încât diferiţii protagonişti să poată găsi soluţii pentru a avansa în cursul summitului.

”Miniştrii nu ar trebui să se teamă să evidenţieze punctele de dezacord, menţinând în acelaşi timp un spirit de cooperare”, a declarat preşedintele COP26, britanicul Alok Sharma, exprimându-şi speranţa că această întâlnire va servi pentru „a discuta soluţii tangibile”.

”Ne confruntăm cu o epocă periculoasă pentru planeta noastră şi singura modalitate pentru noi de a păstra viitorul său este ca ţările să urmeze aceeaşi cale”, a completat acesta, ”în calitate de miniştri responsabili de lupta împotriva încălzirii globale, purtăm greutatea lumii pe umerii noştri, iar următoarele două zile vor fi critice”.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrăgea atenția că ”mediul și clima nu mai pot aștepta” și că este nevoie de ”o nouă aspirație globală în materie de biodiversitate”.

Acest apel reprezintă un ecou al celui lansat în luna martie a acestui an. Ursula von der Leyen și președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, punctau atunci nevoia unui pact ecologic global,

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen respinge invitația lui Boris Johnson de a analiza ”cu atenție” propunerile de modificare a protocolului privind Irlanda de Nord: Nu renegociem acordul

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul britanic, Boris Johnson, a îndemnat joi Uniunea Europeană să analizeze ”serios propunerile” de a modifica prevederile protocolului privind Irlanda de Nord, invitație respinsă de Bruxelles.

Într-o convorbire telefonică cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit a motivat că ”modul în care acesta funcționează în prezent nu este viabil”, completând că motivul pentru care a înaintat propuneri de modificare este acela că ”nu se pot găsi soluții prin intermediul mecanismelor existente ale protocolului”, informează Downing Street printr-un comunicat

”Există o oportunitate imensă de a găsi soluții rezonabile și practice la dificultățile cu care se confruntă oamenii și întreprinderile din Irlanda de Nord, construind astfel o temelie mai bună a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană”, este precizat în documentul mai sus.

Într-o reacție pe Twitter, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Uniunea Europeană ”va continua să fie creativă și flexibilă în limitele protocolului privind Irlanda de Nord. Dar nu vom renegocia”, a completat oficialul european.

O discuție pe această temă a avut loc și între premierul Boris Johnson și cancelarul german, Angela Merkel. ”Protocolul nu reușește să atingă multe dintre obiectivele urmărite: să reducă la minimum perturbarea vieții de zi cu zi, să respecte locul esențial al Irlandei de Nord pe piața internă a Regatului Unit și să păstreze echilibrul delicat din Acordul din Vinerea Mare (Belfast) în toate dimensiunile sale”, i-a transmis oficialul britanic șefului Executivului de la Berlin, potrivit unui comunicat publicat de Downing Street.

Guvernul britanic a solicitat miercuri Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți, cerere respinsă însă de Comisia Europeană.

Ministrul britanic a făcut apel la revenirea unui ”cadru normal al tratatului, similar tuturor celorlalte acorduri internaționale”, completând că Regatul Unit va recunoaște, de asemenea, ”partea sa de responsabilitate” în a ajuta UE să își protejeze piața unică.

Conform documentului adresat miercuri Uniunii Europene, acest statu-quo ar cuprinde prelungirea perioadelor de graţie în vigoare privind anumite măsuri, precum şi îngheţarea acţiunilor juridice intentate de UE.

Sunt necesare ”acorduri excepționale” în ceea ce privește schimbul de date, a explicat Forst, precum și cooperare și sancțiuni în legislație pentru a-i descuraja pe cei care doresc să transfere produse care nu respectă standardele UE din Irlanda de Nord în Irlanda.

Oficialul britanic a declarat că Marea Britanie a ”lucrat cu UE pentru a încerca să abordeze” provocările legate de modul în care funcționează protocolul, dar a precizat că discuțiile de până acum ”nu au ajuns la miezul problemei”.

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending