Connect with us

U.E.

Premierul Bulgariei: Țările din estul Europei prind cu greu din urmă Occidentul. Încă purtăm cicatricile comunismului, dar direcția este corectă

Published

on

Ţările din fostul bloc estic încă se află în urma Occidentului din cauza comunismului, a scris sâmbătă pe Facebook premierul bulgar Boiko Borisov, în ziua în care au fost comemorați 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, transmite BTA.

”Comunismul a lăsat în urmă o astfel de prăpastie încât la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului ţările estice cu greu prind din urmă Occidentul. Încă purtăm cu noi cicatricile (comunismului), avem mult de muncă, dar aceasta este direcţia corectă”, a explicat Borisov.

El a subliniat că democraţia trebuie apărată şi că nu trebuie ”să permitem regimurilor totalitare să ne dividă”.

Germania, întreaga Europă și NATO au comemorat sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

Celebrarea a trei decenii de la căderea Zidului Berlinului va culmina sâmbătă cu discursurile cancelarului Angela Merkel şi preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, în prezenţa mai multor lideri est-europeni. La Berlin s-au aflat și secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni, a anunțat marți, la Praga, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, conform EFE, citat de Agerpres.

Acest sprijin destinat țărilor care se confruntă cu un val migrator se va regăsi în următoarea revizuire a Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Condiția este ca țările membre ale UE să accepte propunerea Comisiei Europene, mai exact să fie de acord cu suplimentarea contribuțiilor la bugetul european.

”Având în vedere că aţi primit atât de mulţi refugiaţi ucraineni, am propus o creştere (a bugetului) cu 15 miliarde de euro destinaţi în mod specific ţărilor care primesc un număr mare de refugiaţi”, incluzând printre acestea şi Republica Cehă, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă comună la Praga cu premierul ceh Petr Fiala.

Această creştere va necesita însă ”o revizuire a cadrului financiar multianual”, a adăugat ea. ”Vedem cum putem îmbunătăţi această propunere şi această revizuire va depinde de capacitatea noastră de negociere”, a nuanţat ea în declaraţia dată în capitala cehă.

Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii iunie revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 care prevedere o contribuiție suplimentară de peste 65 de milioane de euro.

Propunerea de creștere a bugetului pe termen lung al UE avansată de Comisie s-a lovit deja de refuzul unor state membre, precum Germania, Austria, țările nordice sau Ungaria, solicitând ca noile nevoi să fie gestionate financiar prin redirecționarea fondurilor din alte programe europene.

Continue Reading

U.E.

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

Published

on

© Pool PEUE/Juanjo Martín

Miniștrii culturii din statele membre ale UE, reuniți la Cáceres, la 25 și 26 septembrie, în cadrul reuniunii informale privind cultura, sub egida președinției spaniole a Consiliului, au adoptat o Declarație în favoarea plasării culturii la cel mai înalt nivel politic și, prin urmare, considerând-o un bun public esențial. Cu alte cuvinte, demnitarii și-au luat angajamentul de a depune eforturi pentru recunoașterea culturii drept nou obiectiv de dezvoltare durabilă.

 Potrivit președinției spaniole a Consiliului, Declarația de la Cáceres reprezintă un angajament pentru apărarea culturii în ansamblul ei în cadrul proiectului european.

„Ne angajăm să depunem eforturi pentru a face din cultură un element esențial al politicilor de promovare a societăților pașnice, echitabile și egalitare, deoarece cultura joacă un rol esențial în construirea societăților democratice și în dezvoltarea personală a cetățenilor; cultura este esențială pentru realizarea unor societăți mai sănătoase, mai echitabile, mai libere și cu mai mult discernământ, mai tolerante, mai incluzive și mai egalitare. De aceea, fără a anticipa viitoarele discuții post-2030, ne angajăm să lucrăm pentru ca cultura să fie recunoscută în sine ca un nou obiectiv de dezvoltare durabilă”, se menționează în Declarație.

Sesiunile de lucru s-au axat pe continuarea progreselor în direcția gestionării durabile a patrimoniului cultural, pe accesul universal la cultură și pe rolul acesteia de coloană vertebrală a teritoriului.

„Cultura și viața nu sunt niciodată separate, ci părți ale unui întreg. Aceasta deoarece cultura este o sursă de bunăstare, de bogăție și de politică pentru viitor. Cultura face parte din identitatea europeană comună și, de asemenea, din identitatea fiecăreia dintre țările pe care le reprezentăm. Cultura este indispensabilă, pentru că se află în centrul istoriei noastre și pentru că deschide calea spre viitor. Cultura ne salvează și ne separă de ură, intoleranță și barbarie. Angajamentul față de cultură, față de libertatea creatorilor, față de drepturile lor, față de condițiile lor de muncă, față de participare și acces, trebuie să se numere întotdeauna printre obiectivele oricărei autorități publice, deoarece cultura ne definește și este calea către societăți mai libere, mai fericite și mai tolerante, mai durabile și mai generoase”, se mai afirmă în Declarație.

 

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat importanța acordării stimulentelor în loc de impunerea unor obligații, în contextul unei tranziții ecologice, relatează Politico Europe, în timpul prezentării sale despre un plan de reducere a emisiilor de carbon cu jumătate până în 2030 – “planification écologique”.

“Vrem o ecologie accesibilă și echitabilă, o ecologie care să nu lase pe nimeni fără soluție”, a spus Macron la sfârșitul unei întâlniri cu miniștrii implicați în plan, la Palatul Elysée. Președintele francez a susținut că politica Franței pentru combaterea schimbărilor climatice nu ar trebui să fie punitivă.

Planul vine în contextul în care alte țări se confruntă cu probleme similare, Marea Britanie renunțând la obiectivele sale climatice din motive electorale și Germania punând sub semnul întrebării agenda ecologică a UE.

Macron dorește să-și arate devotamentul pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor, fără a împovăra cetățenii cu obligații costisitoare.

Franța va aloca 7 miliarde de euro suplimentari în bugetul anului viitor pentru a se apropia de obiectivele sale climatice. Bugetul include 2,2 miliarde de euro pentru eficientizarea energetică a clădirilor, 1,8 miliarde de euro pentru stimularea tehnologiilor energetice precum hidrogenul și biometanul și 1,4 miliarde de euro pentru agricultorii francezi și dezvoltarea pădurilor.

Ca exemplu al faptului că Franța nu va impune interdicții asupra tehnologiilor poluante, Macron a confirmat că Franța nu va interzice cazanele pe bază de ulei sau gaz – o măsură care s-a dovedit a fi controversată în Germania.

“Am fi putut interzice complet cazanele pe gaz, dar, deoarece suntem un mare producător de cazane pe gaz, am decis să insistăm asupra unei politici cu accentul pe stimulente”, a declarat Macron, adăugând că planul va oferi sprijin financiar sectorului pompelor de căldură, cu scopul de a tripla producția acestora în Franța, până în 2027.

De asemenea, președintele a subliniat că guvernul a primit angajamentul față de reducerea emisiilor de carbon cu 45% de la 50 dintre cei mai mari de poluatori din Franța datorită ofertei de sprijin financiar.

Macron a confirmat că Franța va închide ultimele două centrale pe cărbune până în 2027. Cele două centrale trebuiau să se închidă permanent în 2022, dar au rămas active în timpul crizei energetice când aproape jumătate din reactorii nucleari ai Franței au încetat să producă electricitate din motive de mentenanță și probleme tehnice.

Franța “va recâștiga controlul” asupra prețurilor pentru electricitate până la sfârșitul anului, a declarat Macron, fără a oferi detalii despre cum poate face acest lucru în contextul pieței comune de electricitate a UE. Anunțul vine într-un moment în care țările UE sunt divizate cu privire la o reformă a pieței de energie electrică a UE, un subiect pe care Parisul l-a susținut puternic.

Pe lângă acest plan, care, în general, enumeră obiectivele de reducere a emisiilor și producția industrială a tehnologiilor curate, guvernul va prezenta o strategie de biodiversitate, în octombrie, și un “plan de adaptare”, în decembrie, a mai spus Macron.


Material redactat de Taisia Fusea

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ23 mins ago

Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament privind pachetul fiscal-bugetar: Singura cale prin care România se poate dezvolta este un parteneriat Guvern – mediul de afaceri

INTERNAȚIONAL27 mins ago

OSCE: Ministrul Odobescu a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a granițelor României

ROMÂNIA34 mins ago

Klaus Iohannis i-a primit pe noii ambasadori ai Belgiei, Estoniei, Finlandei, Lituaniei, Olandei și Sloveniei, cu care a discutat despre coordonarea în cadrul NATO și UE

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

U.E.15 hours ago

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

U.E.16 hours ago

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

U.E.16 hours ago

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

NATO17 hours ago

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

U.E.19 hours ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE6 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending