Corespondență de la Bruxelles
Prim-ministrul croat, Andrej Plenković, a cărei țară asigură președinția Consiliului UE, nu a exclus varianta ca un acord cu privire la Cadrul Financiar Multianual să fie atins în timpul următoarei președinții a Consiliului, pe care de la 1 iulie 2020 o va asigura Germania.
”Dezbaterea de astăzi este un bun început”, a spus el pentru Politico Europe.
”Aceasta a fost de fapt prima dezbatere de fond a Consiliului European. (…) Cred că toată lumea înțelege că avem nevoie de mai mult timp pentru a ne apropia unul de celălalt și dacă acest lucru va fi în timpul președinției noastre este dificil de spus, nu este ușor de estimat”, a spus el.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.
Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.
Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.
Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.
Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.