Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul italian Giuseppe Conte: Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora o contra-propunere pentru bugetul multianual al UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora la o contra-propunere pentru un buget multianual european mult mai ambițios, a afirmat premierul italian Giuseppe Conte la finalul summitului extraordinar al Consiliului European care s-a soldat cu un eșec, cei 27 de șefi de stat sau de guvern nereușind să ajungă la un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Italia a primit mandatul, împreună cu România şi Portugalia, de a elabora o contra-propunere în conformitate cu acest plan ambiţios. Este mult de lucru şi vom începe deja în următoarele zile să elaborăm o contra-propunere, pentru o Europă mai ambiţioasă. Perspectiva este de a aplica riguros criteriul solidarităţii, pe care Italia îl aplică la nivel extins. Este mult de lucru, se pot afirma aceste principii cu instrumente financiare adecvate”, a spus premierul italian, citat de Politico Europe

Afirmațiile au venit în contextul în care cei 17 lideri ai statelor UE din grupul ”Prietenii Coeziunii”, inclusiv președintele Klaus Iohannis și premierul Giuseppe Conte, au avut vineri două reuniuni de coordonare în marja summitului de la Bruxelles, la una dintre acestea participând și cancelarul german Angela Merkel. De altfel, cei 17 lideri au decis că grupul ”Prietenii coeziunii” să se numească ”Prietenii unei Europe ambițioase”, obiectivul fiind obținerea unui buget ambițios, în interesul Europei și al cetățenilor europeni.

“Este clar că, dacă vrem o Europă mai ambiţioasă, mai ecologică, mai digitală, cu mai multe investiţii, cu o creştere economică mai mare, cu un grad mai mare de ocupare profesională, dacă vrem o Europă care să ofere subvenţiile necesare pentru activităţile agricole aflate în dificultate, dacă vrem o Europă care să ofere posibilitatea de diminuare a discrepanţelor dintre zonele mai avansate şi cele rămase mai în urmă, (…) atunci înseamnă că trebuie să oferim instrumentele financiare adecvate şi corelate cu obiectivele pe care le urmărim. În acest context, nu am ajuns la un acord. Pentru că nu acceptăm o Europă care să renunţe la ambiţia de a continua politicile anunţate”, a mai declarat Giuseppe Conte.

Dintre liderii prezenți în acest format, și premierul portughez și cel spaniol s-au arătat dezamăgiți atât de propunerea de buget venită din partea președintelui Charles Michel, și care a făcut obiectul negocierilor la summit și la întâlnirile separate, cât și de documentul tehnic propus de Comisia Europeană spre un compromis.

În aceeași linie, premierul croat Andrej Plenkovic, un alt lider al grupului menționat, nu a exclus faptul că un acord ar putea fi obținut în timpul viitoarei președinții a Consiliului, când Germania va fi la cârma discuțiilor. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

”Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a declarat ea, care, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a căutat să medieze un compromis între țările UE. În ce-l privește, Macron a afirmat că nu a fost sacrificată politica agricolă.

”PAC nu poate plăti preţul pentru Brexit”, a declarat Emmanuel Macron la plecarea de la summit, în contextul în care sâmbătă urmează să participe la salonul agriculturii de la Paris.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniunii din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Angela Merkel și liderii instituțiilor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta planul de redresare economică a Europei

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În cadrul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va adresa mai întâi Parlamentului European, unde va prezenta prioritățile președinției germane.

Apoi, Angela Merkel Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen.

Întâlnirea celor patru lideri are loc în baza articolului 324 din Tratatul Uniunii Europene și a fost solicitată de șefa Comisiei Europene pentru a declanșa dialogul și negocierile inter-instituționale în vederea ajungerii la un acord privind planul de relansare și Cadrul Financiar Multianual. Ursula von der Leyen i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la no reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene.

Întâlnirea celor patru lideri și vizita cancelarului german la Bruxelles se petrece cu o săptămână înaintea summitului extraordinar în care liderii celor 27 de state membre vor încerca din nou să ajungă la un compromis asupra planului european de redresare economică. La finalul lunii iunie ei au avut un schimb de opinii pe acest subiect și au convenit să organizeze, la jumătatea lunii iulie, primul summit în persoană după declanșarea pandemiei.

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Separat, președintele Parlamentului European le-a reamintit liderilor europeni că un vot final trebuie dat de eurodeputații și le-a solicitat acestora să țină cont de poziția Parlamentului, care dorește mai mulți bani pentru tineri, cercetare și programul Erasmus.  “Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor”, a spus David Sassoli într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din UE.

Comisia Europeană a propus un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite. De asemenea, executivul european a propus și un Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde.

Dar, deşi discuţiile pe care Angela Merkel le are prevăzute miercuri la Bruxelles ar putea deschide calea către avansarea negocierilor în timpul săptămânii viitoare, încă există critici dure din partea Ţărilor de Jos, Suediei, Danemarcei şi Austriei faţă de unele aspecte ale propunerii executivului european.

În același timp, Comisia Europeană a publicat marți previziunile economice de vară, în care arată că economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis complică negocierile privind relansarea UE: Grecia și alte țări din sud consideră că noi condiționalități sunt “inacceptabile din punct de vedere politic”

Published

on

© European Union 2020

Grecia nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondurilor din cadrul planului de relansare de 750 de miliarde de euro conceput după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters.

Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme“, a anunţat şeful guvernului de la Atena, citat de Politico Europe.

Guvernul elen se opune unui tip de condiții stricte, dar nepopulare, impuse țării în timpul crizei datoriilor, când “troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional a obligat Grecia să facă reforme.

Mitsotakis a adăugat că și alte țări UE din sud consideră că propunerea de includere a unor “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, este “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană este suficientă şi nu este nevoie de “condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Mitsotakis a declarat pentru Financial Times că Grecia are “o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe “tranziţia verde”, “tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.

Premierul Greciei a făcut aceste comentarii cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul summit în persoană al liderilor UE după izbucnirea pandemiei, o reuniune extraordinară ce va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles și care va fi consacrată negocierilor pentru instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și mai mulți lideri influenți precum cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron își doresc un acord până la finalul lunii iulie, în vreme ce grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – continuă să solicite o redresare economică bazată mai mult pe împrumuturi și mai puțin pe subvenții.

Principala condiționalitate propusă de Comisia Europeană și susținută de Germania prevede instituirea criteriului de respectare a statului de drept în accesarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut statelor membre să își construiască un plan național de recuperare economică în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending