Connect with us

U.E.

Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Published

on

© Official Photo Collage (Guvernul României/ European Union)

Şefi de stat şi de guvern din şapte ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, apără rolul energiei nucleare în Europa, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene făcută publică joi, relatează AFP.

Scrisoarea, în engleză, este semnată de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-miniştrii din Ungaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Slovenia. Datată 19 martie, ea a fost făcută publică joi, informează Agerpres.

Este “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”, se menţionează în textul postat online pe site-ul guvernului polonez.

Acest apel intervine în plină discuţie privind combaterea schimbărilor climatice în UE şi Pactul verde european, care ar urma să condiţioneze accesul la finanţări şi deci investiţiile pentru numeroşi ani.

Semnatarii scrisorii cer “ca politicile energetice şi climatice europene să susţină toate căile către neutralitatea climatică, potrivit principiului neutralităţii tehnologice”.

În plus, ei subliniază “contribuţia sectorului nuclear pentru combaterea schimbării climatice” şi văd în acesta un mijloc de a susţine dezvoltarea energiei regenerabile, fără a uita locurile de muncă create.

Statele membre au viziuni foarte diferite privind rolul sectorului nuclear în viitor, Germania hotărând să renunțe la acest timp de energie, în timp ce Franța își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis a promovat în Consiliul European respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul.

Această chestiune a fost solicitată ferm de România și inclusă în concluziile Consiliului European din decembrie 2020, când șefii de stat sau de guvern din UE au ajuns un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030.

Pe de altă parte, guvernele României și Statelor Unite au semnat anul trecut un acord privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, proiect avizat pozitiv și de Comisia Europeană.

Acordul permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

Published

on

© Photo Collage (Armin Laschet & Olaf Scholz/ Facebook)

Ambele mari partide din Germania – Partidul Social-Democrat și Uniunea Creștin-Democrată – au șanse să conducă următorul guvern după alegerile generale care au produs o singură certitudine – capăt de linie pentru Angela Merkel, a cărei epocă politică se încheie cu șansa de a deveni cea mai longevivă cancelarie federală din istoria postbelică a țării.

Rezultatele preliminare arată că social-democrații de centru-stânga (SPD) au obținut 25,7%, devansând la mică distanță creștin-democrații de centru-dreapta și aliatul lor bavarez (CDU/CSU), care au obținut 24,1%, potrivit datelor publicate luni dimineață de Comisia federală pentru alegeri din Germania, informează Deutsche Welle și Politico Europe.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag. De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Atât blocul conservator, cât și SPD au revendicat dreptul de a conduce următorul guvern, deoarece, din punct de vedere matematic, oricare dintre partide ar putea să o facă dacă își asigură aliații necesari.

Verzii ecologiști au înregistrat cel mai bun rezultat din istorie, obținând 14,8% din voturi. Partidul pro-business Democrații Liberi (FDP) a obținut 11,5%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a totalizat 10,3%. Partidul socialist Stânga a încheiat cu 4,9%.

Următorul Parlament german trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Pentru a forma o majoritate, un partid sau o coaliție are nevoie de cel puțin 368 de mandate.

Conform proiecțiilor realizate de Deutsche Welle în baza rezultatelor oficiale, SPD ar urma să dețină 206 mandate, CDU/CSU 196, Verzii, 118, FDP 92, AfD 83 etc.

Social-democraţii din SPD, cu un uşor avans în primele estimări ale alegerilor legislative din Germania, şi creştin-democraţii din CDU, creditaţi cu locul al doilea, doresc formarea viitoarei coaliţii “înainte de Crăciun”, a transmis AFP, potrivit Agerpres.

“Germania deţine preşedinţia G7 în 2022”, a pledat în special liderul conservatorilor, Armin Laschet, un personaj politic pe umerii căruia cade prodigioasa moștenire a Angelei Merkel, realitate amestecată și cu faptul că a scăzut în sondaje pe fondul gafelor sale în campanie sau atitudinilor inadecvate, fiind suprins râzând în timpul unei vizite în regiunile afectate de inundații.

De altfel,  a asociat rezultatul sub așteptări cu faptul că acestea au fost primele alegeri la care Angela Merkel n-a candidat. Mai mult, tinerii alegători, în special cei care au avut drept de vot pentru prima dată, nici măcar nu cunosc perioada în care țara a fost condusă de un alt cancelar decât cea supranumit “cancelarul etern” sau “doamna de fier a Europei”.

Adversarul lui Laschet, Olaf Scholz, vice-cancelar în guvernul de mare coaliție actual, a spus că “trebuie să facem totul pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de Crăciun, iar ceva mai devreme ar fi, de asemenea, bine”.

Olaf Scholz ocupă funcția de ministru de finanțe și de vice-cancelar în cel de-al patrulea guvern al Angelei Merkel. El a mai deținut funcția de ministru al muncii și afacerilor sociale în perioada 2007-2009 în cadrul primului guvern de mare coaliție CDU – SPD. Fostul primar al orașului Hamburg în perioada 2011-2018 este singurul candidat principal care nu este președinte de partid. El s-a bucurat de o creștere a popularității în sondaje în perioada premergătoare alegerilor și a fost considerat câștigător al ultimei dezbateri televizate, deși nici acesta nu a scăpat de scandaluri care i-au afectat imaginea.

Armin Laschet este un veteran al politicii germane – membru al CDU din 1979, fost parlamentar german, fost ministru federal și fost europarlamentar, actualmente deținând pozițiile de prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia și de președinte al CDU, funcție din urmă pentru care a fost ales în ianuarie 2020 după mandatul eșuat al lui Annegret Kramp-Karrenbauer.

Deutsche Welle mai notează că într-o cursă atât de strânsă, posibilitățile unei coaliții sunt încă neclare, însă întreaga Europa privește cu interes către formarea unui nou guvern în Germania, cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană

Între timp, Angela Merkel mai are nevoie de fix 84 de zile în funcție pentru a deveni cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei Federale prin devansarea lui Helmut Kohl.

Opt cancelari a avut Germania de la crearea Germaniei Federale, în 1949, și până în prezent, cinci fiind din partea CDU (Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Kurt Georg Kiesinger, Helmut Kohl și Angela Merkel) și trei din partea SPD (Willy Brandt, Helmut Schmidt și Gerhard Schröder).

Continue Reading

U.E.

Partidul Comunist a înregistrat o victorie surprinzătoare la alegerile municipale din Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria

Published

on

©Elke Kahr / Facebook

O candidată comunistă a câştigat duminică lejer alegerile municipale din Graz, al doilea oraş din Austria, o victorie surprinzătoare, chiar şi pentru învingătoare, în contextul în care partidul său este slab cotat în restul ţării, relatează Agerpres.

Partidul Comunist Austriac (KPO) a ieşit pe primul loc la alegerile locale din Graz, conform primelor rezultate. Candidata sa, Elke Kahr (59 de ani), a obţinut 29,1% din voturile exprimate (+8,8%), comparativ cu 25,7% (-12,1%) pentru primarul conservator în exerciţiu Siegfried Nagl (de la partidul OVP), aflat în funcţie de 18 ani, care şi-a anunţat demisia.

Rezultatul nu a fost anticipat de sondaje, iar „amploarea sa este mai mult decât surprinzătoare”, le-a declarat Elke Kahr jurnaliştilor.

„Unii fac promisiuni cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri. Noi suntem prezenţi în fiecare zi şi de mulţi ani alături de oameni, în special alături de cei mai nevoiaşi”, a declarat ea, explicând succesul.

Al doilea oraş din Austria, cu peste 220.000 de alegători, Graz oferă deseori numeroase voturi Partidului Comunist Austriac, o formaţiune care, altfel, este cvasi-inexistentă în restul Austriei.

Alături de extrema-dreaptă şi de Verzi, KPO a făcut parte din precedenta echipă municipală condusă de conservatori şi a avut doi adjuncţi, însărcinaţi cu transportul, sănătatea şi afacerile sociale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ8 mins ago

Liderul PSD Marcel Ciolacu îi felicită pe social-democrații germani pentru victoria din alegeri: Stânga are șansa de a reda Europei o dimensiune socială şi umană

U.E.20 mins ago

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

U.E.37 mins ago

Partidul Comunist a înregistrat o victorie surprinzătoare la alegerile municipale din Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.15 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.16 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța17 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE18 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending