Connect with us

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă, conferință comună de presă cu prim-ministrul Maia Sandu: România va rămâne cel mai sincer susținător al eforturilor Republicii Moldova în parcursul european

Published

on

© Guvernul României

România va avea cel mai sincer susținător al eforturilor Republicii Moldova în parcursul european, a declarat marți prim-ministrul Viorica Dăncilă, în cadrul unei conferințe comune de presă cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în străinătate de la preluarea mandatului, informează Agerpres.

Viorica Dăncilă a anunțat, de asemenea, că ”cele două Guverne vor începe să lucreze în cadrul unui Grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm care dintre proiectele în curs de derulare necesită o atenție imediată. De asemenea, dacă va fi cazul, putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova.”

”Apreciez în mod deosebit interesul doamnei prim-ministru și al Guvernului pe care îl conduce pentru consolidarea relației speciale cu România. Vă asigur că suntem gata să răspundem pe măsură.

Folosesc această ocazie, pentru a reitera deplina disponibilitate a Guvernului României și a mea personal pentru o excelentă colaborare cu doamna prim-ministru Maia Sandu și cu noua echipă guvernamentală de la Chișinău, în spiritul Parteneriatului nostru Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bază esențială a relației noastre speciale față de care există așteptări și interes permanent la nivelul ambelor societăți”, a spus Dăncilă, potrivit declarațiilor comune de presă, publicate de Guvernul României.

Premierul țării nostre a mai spus că în cadrul discuțiilor avute cu prim-ministrul Republicii Moldova a transmis că România va ”acţiona permanent în interiorul consensului european pentru a crește beneficiile acţiunii externe a Uniunii Europene în Republica Moldova. Am arătat că dorim să contribuim la implicarea mai fermă a UE în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova, astfel încât acesta să devină ireversibil”.

”Am transmis astăzi un mesaj ferm de încurajare a Republicii Moldova în direcția continuării obiectivelor europene și implementării reformelor asumate în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Am arătat că România cunoaște din proprie experiență care sunt provocările punerii în aplicare a unei agende ambițioase de reformă dar, în același timp, am asigurat că nu există altă alternativă pentru asigurarea democrației şi prosperității Republicii Moldova.”, a mai spus Dăncilă.

Premierul Viorica Dăncilă a arătat disponibilitatea României de a susține ”deblocarea asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană Republicii Moldova şi să furnizăm expertiză la nivel bilateral pe mai multe planuri şi aici am în vedere în special afacerile europene având în vedere experiența acumulată de România în contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene.”

Prim-ministrul a arătat că din discuţii a reieşit cu claritate interesul comun pentru avansarea multitudinii de proiecte bilaterale, cu un accent special pe cele de interconectare energetică.

”Am încurajat implementarea în ritm susţinut a acestor proiecte, deoarece ele reprezintă o pârghie solidă de sprijin în vederea asigurării ireversibilităţii parcursului european al Republicii Moldova. Totodată, am arătat că prin toate proiectele sectoriale de cooperare punem cetăţeanul în centrul abordării noastre. Dorim să aducem o contribuţie directă la îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Am identificat astăzi, împreună cu doamna prim-ministru, domeniile de interes imediat asupra cărora ne vom concentra cu prioritate în etapa următoare ţinând cont de nevoile Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm care dintre proiectele în curs de derulare necesită o atenţie imediată. De asemenea, dacă va fi cazul, putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susţină avansul european al Republicii Moldova. Rezultatul discuţiilor în cadrul grupului de lucru vor fi valorificate în contextul unei viitoare şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova. Acesta va fi un demers concret, substanţial şi cu impact imediat din perspectiva obiectivului comun de îmbunătăţire a vieţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi un reper al interesului nostru comun de consolidare a parteneriatului strategic bilateral”, a menţionat Dăncilă.

În încheiere, premierul României a asigurat-o pe prim-ministrul Maia Sandu de sprijinul pentru Republica Moldova în ”raport cu partenerii noștri europeni și euroatlantici”.

”De asemenea, am subliniat în discuţiile cu doamna prim-ministru şi relevanţa majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi cu neafectarea vectorului său proeuropean”, a mai spus Dăncilă.

De cealaltă parte, prim-ministrul Republicii Moldova a subliniat că Republica Moldova are nevoie de sprijinul și experiența României în consolidarea capacităților administrației publice locale, dar și centale.

© Guvernul Republicii Moldova

Potrivit unui comunicat al Guvernului Republicii Moldova, ”unul dintre subiectele de importanță strategică abordate a vizat implementarea proiectelor comune în domeniul energetic, cu accent pe finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. De asemenea, a fost accentuată importanţa interconexiunii liniilor electrice de înaltă tensiune, precum şi construcţiei Autostrăzii Unirii și a podului peste râul Prut în regiunea orașului Ungheni.”

O altă prioritate discutată în cadrul întâlnirii a vizat sporirea schimburilor comerciale şi a investițiilor reciproce. 

”Am salutat creșterea prezenței mediului de afaceri din România în viața economică a Republicii Moldova și am încurajat companiile din România să vină să investească în Republica Moldova. Am evidenţiat faptul că, în prezent, România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și am reiterat încrederea că relațiile economice dintre România și Republica Moldova vor continua. Am salutat evoluțiile pozitive înregistrate în promovarea parteneriatelor prin înfrăţire la nivelul administrației publice locale. Consider că această formă de colaborare este una reușită și merită să fie sprijinită de către ambele guverne. Avem nevoie de sprijinul și experiența României în consolidarea capacităților administrației publice locale, dar și centrale, în Republica Moldova.”, a mai spus Maia Sandu.

Prim-ministrul Maia Sandu s-a aflat la București, în cadrul primei sale vizite în străinătate de la preluarea mandatului. Aceasta a avut o întrevedere și cu președintele Klaus Iohannis, care a asigurat-o pe Sandu că România ”a fost, este și va fi cel mai constant și dedicat susținător al Republicii Moldova”.

După întâlnirile pe care le-a avut la București, prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, urmează să efectueze, la 4 iulie, o vizită la Bruxelles.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending