Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă, în timp ce participa la un eveniment din Chautauqua, o localitate din vestul statului New York.

”Consternată de înjunghierea autorului Salman Rushdie în timp ce acesta discuta despre libertatea artistică. Acesta i-a sfidat pe extremiști și a apărat libertatea de exprimare de mai bine de o generație. În aceste momente dificile, mă alătur milioanelor de oameni din întreaga lume care au speranța că va scăpa cu viață”, a fost mesajul transmis de Metsola pe Twitter.

Appalled by the stabbing of author @SalmanRushdie in New York as he was discussing artistic freedom.

He has defied extremists and stood up for free speech for more than a generation.

At this difficult time, I join millions aroud the globe in hoping he will pull through.

— Roberta Metsola (@RobertaMetsola) August 12, 2022

La rândul său, Charles Michel a punctat pe aceeași rețea de socializare că ”libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi ale noastre” iar ”violența nu este justificată”.

”Îi dorim să depășească această încercare”, a mai spus președintele Consiliului European.

Appalled by the attack on Salman #Rushdie

Wishing him to overcome this ordeal.

Freedom of thought is one of our most precious rights.

Violence is not justified.

— Charles Michel (@CharlesMichel) August 12, 2022

Mesaje similare au venit și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron.

”Timp de 33 de ani, Salman Rushdie a întruchipat libertatea și lupta împotriva obscurantismului. Tocmai a fost victima unui atac laș din partea forțelor urii și barbariei. Lupta lui este lupta noastră; este universală. Acum, mai mult ca oricând, suntem alături de el”, a precizat liderul francez.

For 33 years, Salman Rushdie has embodied freedom and the fight against obscurantism. He has just been the victim of a cowardly attack by the forces of hatred and barbarism. His fight is our fight; it is universal. Now more than ever, we stand by his side.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 12, 2022

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat ”consternat de faptul că Sir Salman Rushdie a fost înjunghiat în timp ce îşi exercita un drept pe care nu ar trebui să încetăm niciodată să îl apărăm”, referindu-se la libertatea de exprimare, informează Agerpres.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Uniunea noastră ”va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu tinerii noștri”, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, aceasta a arătat care ar trebui să fie lecțiile pe care UE ar trebui să le învețe de la tânăra generație, care ”arată empatie și compasiune față de ceilalți, grijă față de viitorul planetei noastră” și este ”hotărâtă să construiască o lume mai bună”.

”Doresc să mulțumesc tinerei generații: mă inspirați în fiecare zi”, a conchis Ursula von der Leyen.

Our Union will be stronger if it is more like our youth.

Showing empathy and compassion towards others.
Caring about the future of our planet.
Determined to build a better world.

Today I want to thank the young generation: you inspire me, every day. #InternationalYouthDay pic.twitter.com/TanFcISsnc

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 12, 2022

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ”tinerilor trebuie să li se acorde o voce mai puternică în modelarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”.

”Trebuie să continuăm să ne punem încrederea în tineri și să le permitem acestora să devină promotori ai schimbării lumii. Viitorul se află în mâinile tinerilor de astăzi”, a mai spus Metsola într-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Youth must be given a stronger voice in shaping a better and more sustainable future for all.

We must continue to put our trust in young people and enable them to become world-change makers.

The future lies with the youth of today.#InternationalYouthDay #EYY2022 pic.twitter.com/zk62wKZvSD

— Roberta Metsola (@EP_President) August 12, 2022

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua Internaţională a Tineretului, informează Agerpres.

Potrivit ONU, obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

Pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a declarat 2022 ”Anul european la tineretului”.

Obiectivul este includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor viitoare, precum și organizarea de activități dedicate tinerilor în întreaga UE.

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.