Connect with us

U.E.

Președintele Conferinței de Securitate de la München: Angela Merkel vrea ca ultima sa președinție la Consiliul UE “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”

Published

on

© Munich Security Conference

Criza provocată de noul coronavirus ar putea să reprezintă un punct de cotitură în istoria Uniunii Europene și s-ar putea transforma în “ora Europei”, afirmă ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München. Descris drept “cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”, Ischinger este de părere că Angela Merkel, aflată la ultimul său mandat de cancelar, are ambiția de a se asigure că “ultima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene va intra în istorie ca un serviciu de succes pentru viitorul și pentru existența Uniunii Europene și nu o procesiune funerară”.

Wolfgang Ischinger a fost aceste remarci miercuri, în cadrul unei dezbateri online organizate de think tank-ul românesc New Strategy Center și transmisă LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Întrebat despre cum va acționa viitoarea președinție germană a Consiliului Uniunii Europene, care va debuta la 1 iulie 2020, în contextul acestei pandemii care a provocat o undă de șoc pentru economia europeană și un test de reziliență pentru sistemul de sănătate din țările membre ale UE, Ischinger a răspuns: “Sunt sigur că criza nu se va termina. Când președinția germană va începe vom fi într-un punct mai mult sau mai puțin culminant în luna iulie. Vom vedea în ce punct ne vom afla la finalul președinției germane, în preajma Crăciunului. Nu există o altă probleme mai mare care să ne influențeze președinția”.

“Adevărul trist este că procesul minuțios de planificare în guvernul de la Berlin, care a început acum doi ani pentru a ne pregăti de președinția germană din a doua jumătate a lui 2020, arată că practic toate ideile și proiectele sunt aruncate pe fereastră. Noi realizăm, iar ministrul de externe Heiko Maas a spus asta, aproape toate planificările desfășurate sunt irelevante pentru că acum principala noastră atenție se îndreaptă înspre cum Uniunea Europeană poate și trebuie să facă față acestei crize”, a explicat el.

Președintele Conferinței de Securitate de la München a spus programele deja lansate de Comisia Europeană sunt importante, însă nu vor fi suficiente, și a explicat de ce Germania respinge ideea “coronabondurilor”.

“Există o singură limită. Germanii, olandezii și alții sunt extrem de critici și reticenți la ideea de mutualizare a datoriilor pentru că pune riscurile într-o parte și toate beneficiile potențiale în cealaltă parte. Cred că sunt modalități de a ajuta statele afectate care să nu necesite mutualizarea datoriilor suverane. Comisia Europeană trebuie încurajată și să pusă într-o poziție în care să poată sprijini statele și regiunile afectate”, a spus acesta.

În analiza sa, Wolfgang Ischinger s-a arătat optimist că dacă Comisia Europeană va fi împuternicită să sprijine și mai mult statele și regiunile, atunci UE ar putea ieși puternică din această criză și a spus că Angela Merkel are ca obiectiv să se asigure că ultima președinție germană condusă de ea în calitate de cancelar va fi un succes pentru viitorul UE.

Dacă facem acest lucru într-un mod corect și printr-o viziune pentru o strategie pe termen lung, gestiunea acestei crize din 2020 poate fi un punct de cotitură în istoria Uniunii Europene. (…) Cred că vom afla că în gestiunea acestei crize și în depășirea efectelor negative, Uniunea Europeană poate despacheta multe programe de beneficii dacă ne concentrăm energia pe acest lucru. Aceasta ar putea fi într-adevăr ora Europei (The hour of Europe) dacă facem lucrurile bine. Dar aceasta este responsabilitatea colectivă a guvernelor noastre. Cred că cancelarul Merkel, care va pleca din funcție la finalul mandatului său la sfârșitul anului viitor, este disperată să se asigure că ultima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene va intra în istorie ca un serviciu de succes pentru viitorul și pentru existența Uniunii Europene și nu ca o procesiune funerară. Cred că putem depăși această criză și cred că Uniunea Europeană va ieși mai puternică decât a intrat în această criză”, a conchis el.

Diagnoza lui Ischinger apare după ce ministrul german de externe Heiko Maas a afirmat într-un articol de opinie semnat pentru Die Welt că pandemia de coronavirus va domina agenda Uniunii Europene când Germania va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an.

Germania va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, de la Croaţia, iar cancelarul Angela Merkel a anunțat deja că pandemia provocată de COVID-19 reprezintă cea mai gravă provocare postbelică la adresa Germaniei și de la înființarea Uniunii Europene.

Citiți și Angela Merkel, pentru ultima oară la cârma Europei într-un moment în care proiectul european are nevoie de salvare

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

Published

on

© Charles Michel - Twitter

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă, în timp ce participa la un eveniment din Chautauqua, o localitate din vestul statului New York.

”Consternată de înjunghierea autorului Salman Rushdie în timp ce acesta discuta despre libertatea artistică. Acesta i-a sfidat pe extremiști și a apărat libertatea de exprimare de mai bine de o generație. În aceste momente dificile, mă alătur milioanelor de oameni din întreaga lume care au speranța că va scăpa cu viață”, a fost mesajul transmis de Metsola pe Twitter.

La rândul său, Charles Michel a punctat pe aceeași rețea de socializare că ”libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi ale noastre” iar ”violența nu este justificată”.

”Îi dorim să depășească această încercare”, a mai spus președintele Consiliului European.

Mesaje similare au venit și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron.

”Timp de 33 de ani, Salman Rushdie a întruchipat libertatea și lupta împotriva obscurantismului. Tocmai a fost victima unui atac laș din partea forțelor urii și barbariei. Lupta lui este lupta noastră; este universală. Acum, mai mult ca oricând, suntem alături de el”, a precizat liderul francez.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat ”consternat de faptul că Sir Salman Rushdie a fost înjunghiat în timp ce îşi exercita un drept pe care nu ar trebui să încetăm niciodată să îl apărăm”, referindu-se la libertatea de exprimare, informează Agerpres.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Continue Reading

U.E.

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea noastră ”va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu tinerii noștri”, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, aceasta a arătat care ar trebui să fie lecțiile pe care UE ar trebui să le învețe de la tânăra generație, care ”arată empatie și compasiune față de ceilalți, grijă față de viitorul planetei noastră” și este ”hotărâtă să construiască o lume mai bună”.

”Doresc să mulțumesc tinerei generații: mă inspirați în fiecare zi”, a conchis Ursula von der Leyen.

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ”tinerilor trebuie să li se acorde o voce mai puternică în modelarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”.

”Trebuie să continuăm să ne punem încrederea în tineri și să le permitem acestora să devină promotori ai schimbării lumii. Viitorul se află în mâinile tinerilor de astăzi”, a mai spus Metsola într-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua Internaţională a Tineretului, informează Agerpres.

Potrivit ONU, obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

Pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a declarat 2022 ”Anul european la tineretului”.

Obiectivul este includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor viitoare, precum și organizarea de activități dedicate tinerilor în întreaga UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

Facebook

U.E.12 mins ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA16 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.18 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA18 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS19 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.21 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.22 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA23 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending