Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.

Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Citiți și: R. Moldova își propune să reintegreze Transnistria în vederea aderării la UE până în 2030, declară președinta Maia Sandu: Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi

”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE. 

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Decizia Franței de a invita Rusia să participe la cea de-a 80-a aniversare a debarcărilor din Normandia, cunoscute drept Ziua Z/ D-Day, a alimentat tensiunile cu națiunile aliate, în special SUA și Marea Britanie, în timp ce liderii se pregătesc să se adune pe plajele din Normandia pe 6 iunie.

Luna trecută, Parisul a luat prin surprindere țările occidentale atunci când organizatorii Zilei Z au anunțat că adresează o invitație Moscovei, chiar în momentul în care Rusia lansează o nouă ofensivă asupra Ucrainei, relatează Politico Europe.

Oficiali din Marea Britanie, Statele Unite și alți doi aliați din cel de-al Doilea Război Mondial și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această mișcare, ridicând întrebări care variază de la natura simbolică a ocaziei, probleme de protocol și întrebări despre angajamentul diplomatic cu reprezentanții ruși.

Casa Albă nu este încântată de această mișcare, au declarat doi oficiali ai administrației pentru Politico, dar a indicat faptul că SUA se vor supune deciziei guvernului Franței, care organizează comemorarea în Normandia. “Poate că acest lucru le va reaminti rușilor că ei chiar au luptat odată cu naziști reali, nu cu cei imaginari din Ucraina”, au transmis oficialii. 

De altfel, Normandia este și numele formatului din care făceau parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru a aplana tensiunile dintre ultimele două, create de revanșismul rusesc.

Un oficial guvernamental britanic a declarat că acțiunile Franței – nu doar invitația la Ziua Z, ci și găzduirea președintelui chinez Xi Jinping în această lună și trimiterea unui reprezentant la învestirea președintelui rus Vladimir Putin – au fost “îngrijorătoare”.

Un diplomat dintr-o altă națiune europeană a declarat că Parisul “a luat pe toată lumea prin surprindere” cu invitația adresată Rusiei. Același diplomat și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa de comunicare de la anunț, având în vedere nivelul ridicat de reprezentare din partea mai multor țări. Sunt așteptați să participe președintele american Joe Biden, regele Charles al Marii Britanii și cancelarul german Olaf Scholz.

Organizatorul comemorării Zilei Z, Mission Libération, care este condus de fostul ambasador al Franței la Washington Philippe Etienne, a declarat luna trecută că reprezentanții ruși vor fi invitați, deși Putin este persona non grata la ceremonie.

“Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”, a declarat Mission Libération într-o declarație.

Mission Libération nu a confirmat ce oficiali ruși au fost incluși ca invitați și nici dacă Rusia a acceptat invitația. Palatul Élysée a refuzat să comenteze această situație

Prezența Rusiei la ceremonia de Ziua Z nu ar fi o premieră. Putin a participat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Z și la cea de-a 70-a aniversare, care a avut loc la câteva luni după ce Rusia a anexat teritoriul ucrainean Crimeea în 2014.

Operațiunea Neptun, cunoscută și ca Debarcările din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de Aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste.