Ministerul Apărării Naționale a găzduit, marți, 10 septembrie, o nouă ediție a Grupului de lucru România-Statele Unite ale Americii pentru discuții bilaterale de stat major și cea de-a doua ediție a mesei rotunde cu Republica Moldova privind asistența pentru securitate, având ca scop cooperarea în domeniul securității și sprijinirea Aliaților și partenerilor.  

Discuțiile au fost conduse de generalul-maior Liviu-Mihail Iancu, adjunctul șefului Departamentului pentru politică de apărare, planificare și relații internaționale și de generalul de brigadă din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Quaid Quadri, Director adjunct pentru planuri, strategie și capabilități al Comandamentului European al SUA (USEUCOM).

Oficialul MApN a arătat că România găzduiește atât forțe ale SUA, cât și ale NATO, ca parte a unui efort mai amplu de a spori numărul și capabilitățile forțelor rotaționale pentru a descuraja și apăra împotriva agresiunii ruse. De asemenea, a subliniat că ediția actuală a consultărilor bilaterale se desfășoară în contextul marcării a 20 de ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

“Parteneriatul Strategic România-SUA este construit pe o fundație solidă de încredere reciprocă și angajament comun pentru stabilitatea regională și reprezintă unul dintre pilonii arhitecturii noastre de securitate națională. Discuțiile de astăzi au subliniat importanța cooperării noastre militare și suntem recunoscători pentru contribuția Statelor Unite la consolidarea securității în regiunea Mării Negre”, a declarat generalul-maior Iancu.

“Statele Unite și România sunt parteneri strategici și aliați de lungă durată. Statele Unite apreciază profund și laudă conducerea excepțională a României în regiune. Împărtășim un angajament comun în abordarea amenințărilor și provocărilor comune, întărirea securității în regiunea Mării Negre și sprijinirea integrării euro-atlantice”, a spus generalul de brigadă Quadri.

Pe lângă discuțiile bilaterale de Stat Major, generalul-maior Liviu-Mihail Iancu și generalul de brigadă Quaid Quadri au co-prezidat Masa Rotundă de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR). Au fost prezenți reprezentanții Republicii Moldova, conduși de generalul de brigadă Sergiu Cirimpei, adjunctul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale și delegația Regatului Unit, condusă de AmyWalker, director adjunct pentru Securitate Euro-Atlantică, pentru a doua sesiune de discuții din cadrul M-SAR. Continuarea acestui format asigură mentorat în domenii esențiale precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire.

“Suntem încântați și onorați să continuăm să participăm la întâlnirea condusă de România a Mesei Rotunde de Asistență pentru Securitatea Republicii Moldova (M-SAR)”, a spus generalul de brigadă Quadri.

“A doua ediție a acestei mese rotunde reafirmă angajamentul nostru de a sprijini nevoile de apărare ale Republicii Moldova și de a obține rezultate tangibile împreună”, a spus generalul-maior Iancu.

Comandamentul European al SUA și forțele sale sunt angajate în cooperarea pentru apărare cu România și vor continua să consolideze capacitatea de reacție împreună cu Aliații și partenerii NATO.

Activitățile Comandamentului European al SUA în Moldova se concentrează pe dezvoltarea capacităților instituționale și de apărare necesare pentru apărarea teritorială, precum și pe îmbunătățirea capacității sale de a participa la operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost decorat marţi cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”, în semn de recunoaştere a “excepţionalei activităţi în slujba Alianţei Nord-Atlantice” la finalul celor cinci ani de mandat.

Ceremonia de decorare a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles şi a fost găzduită de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Secretarul general i-a mulțumit lui Geoană pentru că este “un susținător fruntaș al NATO, care se implică – și se conectează – cu publicul din toate categoriile sociale, promovând valorile noastre comune și explicând cum le apărăm în fiecare zi”.

În timpul mandatului său ca prim secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a adus numeroase contribuții la NATO, arată Alianța într-un comunicat.

În calitate de “campion al inovației” al Alianței și președinte al Consiliului de inovare al NATO, el a contribuit la crearea Acceleratorului de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și a Fondului de inovare al NATO (NIF). El a jucat, de asemenea, un rol esențial în aprofundarea parteneriatelor NATO, “ajutând să ducem cooperarea noastră cu UE la niveluri fără precedent și îmbunătățind activitatea noastră cu alți parteneri din întreaga lume”, a spus secretarul general Stoltenberg la ceremonia de decorare.

Mircea Geoană a declarat în discursul din cadrul evenimentului de decorare că a fost un privilegiu să lucreze alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să îşi reprezinte ţara, România şi să fie la cârma NATO alături de cel mai influent lider din ultimele decenii, într-o reverență la adresa lui Stoltenberg.

”Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. (..) Într-un fel, bunul Dumnezeu, unii îi zic şi destin, m-a chemat pe mine şi familia mea, şi mă bucur să este aici alături de mine, să participăm la o călătorie prin care Europa fostă comunistă să se întoarcă acolo unde merita să fie, în familia democraţiei, libertăţii” a mai spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană l-a notificat la 3 septembrie pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie.

Secretarul general adjunct al NATO este numit de către secretarul general al organizației. În ultimii cinci ani, această poziție a fost ocupată de fostul ministru de externe român, Mircea Geoană, numit de Jens Stoltenberg în 2019. 

În istoria de 75 de ani a NATO, poziția de secretar general al Alianței a revenit de cele mai multe ori Italiei, care a deținut această funcție de 10 ori, Olandei de două ori, Statelor Unite de două ori, precum și Turciei și Canadei, câte o singură dată.

Geoană este deopotrivă primul român care ocupă această funcție și primul secretar general adjunct dintr-o țară care a aderat la Alianță după încheierea Războiului Rece.

Boris Ruge, asistent al secretarului general pentru afaceri politice și politica de securitate, va îndeplini funcția de secretar general adjunct interimar până la numirea unui succesor.

Potrivit informațiile apărute în mass-media, Mircea Geoană urmează să își anunțe candidatura la alegerile prezidențiale, intrând în cursa pentru Palatul Cotroceni la un deceniu și jumătate distanță de când a pierdut finala prezidențială din 2009 în fața președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, a precizat, luni, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina astfel încât dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc “să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană”.

Întrebat la Sebeș cum comentează faptul că o dronă rusească a pătruns duminică în spaţiul aerian românesc, Nicolae Ciucă a menţionat că a văzut că au existat deja poziţionări în acest sens.

“Este o speţă care se întâmplă în mod repetat, ceea ce înseamnă că la nivelul autorităţilor guvernamentale, mă refer la Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe, trebuie iniţiat un protocol cu Ucraina, astfel încât astfel de drone care pătrund în spaţiul aerian să poată fi angajate de către sistemele noastre de apărare antiaeriană. Pentru că, în momentul de faţă, deşi nu s-a întâmplat nici o tragedie, eu consider că este absolut necesar să existe acest acord şi procedurile agreate, şi de România şi de Ucraina şi cred că de toate ţările care se învecinează cu Ucraina, pentru a putea să îşi apere populaţia şi să-şi asigure siguranţa cetăţenilor”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că vectorii folosiţi de către armata rusă pentru a lovi obiective în Ucraina intră în spaţiul nostru aerian şi sunt şi alte acţiuni care, de asemenea, se desfăşoară în proximitatea teritoriului ţării noastre, motiv pentru care, a punctat Ciucă, “trebuie obligatoriu să luăm toate măsurile de protejare şi de siguranţă a cetăţenilor”.

Potrivit unui comunicat transmis duminică de MApN, forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la orele 2,20 şi 2,38, mesaje RO-ALERT.

De asemenea, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene.

“În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4,08”, se arată în comunicatul MApN.

Citiți și Dronă rusească în spațiul aerian al României. MAE cere respectarea normelor de drept internațional și reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale

Sursa citată precizează că, din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită din proximitatea localităţii Periprava, fiind efectuate cercetări în zonă, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol.

“MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”, se mai menţionează în comunicat.